Avem casele de marcat conectate la ANAF, aplicăm e-Factura, e-Transport, depunem diverse declarații, bilanțuri.
Totul este la îndemâna Fiscului.
Totuși, eficiența lui nu se vede.
Rapoartele Curții de Conturi confirmă: angajații ANAF nu folosesc datele pe care le au.
Cine plătește? Tot noi, prin taxe mai mari.
Câteva exemple de la Iași, Arad, Sector 1, Sector 2, Harghita.
Sunt mai multe astfel de exemple pe site-ul Curții de Conturi.
Vor folosi la ceva modulele la care lucrează acum Centrul Național de Informații Financiare (CNIF) pentru e-Factura? Având în vedere că astăzi nu se valorifică celelalte date, cel mai probabil vom vedea același lucru în continuare.
Curtea de Conturi a solicitat câteva lucruri simple la administrațiile fiscale din țară: bilanțuri și alte date fiscale, iar apoi a constatat că deși unele firme și persoane fizice trebuiau verificate, acest lucru nu s-a întâmplat în practică, fiind vorba despre neplata TVA, contribuții, impozite pe venit neîncasate.
Unele firme, deși depășiseră plafonul pentru microîntreprinderi, iar bilanțul lor reflecta acest lucru, au plătit tot impozit pe micro, iar ANAF nu le-a verificat.
E adevărat, în cazul persoanelor fizice, spun experții care au lucrat în Ministerul Finanțelor cu care HotNews.
ro a discutat, ANAF face un lucru: după circa 4 ani și câteva luni (cu puțin timp înainte de prescripție) le informează că nu și-au declarat taxele și trebuie să plătească inclusiv dobânzi și penalități.
Nu o face neapărat pentru că inspectorii sunt rău intenționați, ci mai degrabă de frica Curții de Conturi.
Alții scapă: capacitatea de verificare este redusă.
Curtea de Conturi s-a uitat doar la cei din topul celor care nu-și declară taxele, alegând un eșantion de contribuabili pentru a-și face o idee despre eficiența Fiscului.
Pur și simplu, ANAF nu verifică datele pe care le are pentru a vedea cine nu plătește.
Avem sute de mii de case de marcat conectate la ANAF.
E drept, e multă informație care trebuie verificată.
Experții cu care am discutat mai spun că dacă agențiile județene ale ANAF ar vrea să-și facă treaba, s-ar duce în fața unui magazin și să vadă: au intrat 20 de clienți și au ieșit cu pungile pline.
De ce în sistem apar doar 3 bonuri fiscale? Dar în teritoriu este complicat să facă așa ceva, ne spun ei: acolo există primarul, oamenii din consiliile județene.
E vorba despre un context politic, afaceriști locali, unii cotizează la partide, și ANAF se face că nu vede evaziunea.
Acesta este unul din motivele pentru care cresc taxele și vor mai crește în continuare.
Alte cauze țin de portițele fiscale, excepțiile legalizate care, deși s-au mai redus, nu au dispărut în totalitate.
e-Factura nu va aduce nimic în privința colectării dacă ANAF va continua să facă ceea ce a făcut și până acum.
Adică să nu se folosească de „muntele” de date pe care stă.
Și astăzi ar putea identifica TVA neîncasat, așa cum a arătat și Curtea de Conturi în practică, cu exemple.
Le-a dat chiar și nume de firme la care să meargă.
Când văd în presă cuvintele „deficit bugetar”, oamenilor nu le pasă, deși le afectează în mod direct viața.
Ele se traduc prin viitoare creșteri de taxe pe care vor fi nevoiți să le plătească, poate un TVA mai mare în viitor, toate acestea scumpindu-le viața.
O mare problemă este că la ANAF nu există instrumente digitale care să ajute inspectorii să verifice mai ușor informațiile.
Există doar un plan: programul Big Data care ar trebui să rezolve toate problemele actuale și care ar trebui să fie gata în 2026.
În practică, vom vedea ce se va alege de acest plan.
„Temerea noastră este nu se ducă și proiectul Big Data în gard, cum s-a dus și cel de digitalizare în colaborare cu Banca Mondială, care făcea cam același lucru.
Dacă nici ăsta nu iese…”, spune unul din experți.
Avea dreptate profesorul Daniel Dăianu când a spus să nu mai spunem că doar mediul privat plătește taxe: toți plătim.
Ne afectează pe toți, mai ales o eventuală majorare a TVA.
Există analize în Coaliție cu privire la majorarea TVA.
S-a discutat despre ea și anul trecut când se lucra la Legea 296/2023.
A fost abandonată pentru o perioadă, dar ea va reveni în discuție la un moment dat.
Mereu revine.
Când sunt probleme cu bugetul, întotdeauna se aduce în discuție pentru că e cea mai simplă metodă să aduci bani la buget: taxezi consumul populației.
Oamenii trebuie să mănânce, nu? Dacă ne uităm pe execuția bugetară, veniturile colectate ca procent din PIB au fost anul trecut de 28,6%, în condițiile în care în 2022 s-au situat la 29,3%.
Stăm prost la colectarea TVA: ne repetă asta Comisia Europeană an de an (circa 9 miliarde euro pe care nu le încasăm).
Bineînțeles, și la celelalte taxe avem scăpări, lucru arătat chiar de Curtea de Conturi.
Discuția despre eficiența cheltuielilor este cu totul alta și e complicată.
Dacă ne uităm la anul trecut, de exemplu, dacă adunăm cheltuielile cu salariile bugetarilor, pensii și ajutoare sociale, suma se ridică la peste 323,5 miliarde lei.
Veniturile curente sunt de 425,3 miliarde lei.
Deci spațiul de manevră este foarte mic atunci când ne uităm la consolidarea fiscal-bugetară, respectiv reducerea deficitului.
Statul mai are și alte cheltuieli: dobânzi, investiții, bunuri și servicii.
Soluția, pentru a evita creșterea taxelor, ar fi ca ANAF să fie eficientă, iar portițele fiscale care mai există să dispară.
Vezi și: Ce taxe cresc din 2025, după alegerile de anul ăsta / Așteptările experților în fiscalitateSursă foto: Dreamstime.
com
