Ministerul Apărării Naţionale organizează miercuri un eveniment care marchează împlinirea a 20 de ani de la aderarea României la NATO, într-un moment tensionat, în plin război în Ucraina.
La eveniment vor participa preşedintele Klaus Iohannis, preşedintele Senatului, Nicolae Ciucă, premierul Marcel Ciolacu, oficiali politici şi militari din ţară şi din state membre ale Alianţei Nord-Atlantice.
Evenimentul începe la ora 10.
00, cu un discurs al lui Klaus Iohannis.
Evenimentul are loc în plin conflict la granițele țării noastre și într-un moment în care tot mai mulți oficiali politici și militari europeni au avertizat că războiul s-ar putea extinde în Europa.
În ultimii doi ani, conflictul de la granița UE a dezvăluit limitele capacităților militare ale blocului comunitar.
Statele membre au donat echipament militar vital Ucrainei, dar au fost nevoite să admită că nu îi pot oferi necesarul de obuze – un element de bază al conflictului de uzură aflat în desfășurare.
România a fost invitată să adere la Alianţă la Summitul NATO de la Praga din noiembrie 2002.
La acel moment, aliaţii au lansat invitaţii de aderare pentru şapte state: Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, România, Slovacia şi Slovenia.
Pe 29 martie 2004, România a aderat oficial la NATO prin depunerea instrumentelor de ratificare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Alianţei Nord-Atlantice.
Depunerea instrumentelor de ratificare a fost urmată, la 2 aprilie 2004, de ceremonia arborării oficiale a drapelului ţării noastre la sediul NATO.
Evenimentul organizat miercuri are loc în contextul în care președintele României, Klaus Iohannis, se află în cursă directă pentru funcția de secretar general al NATO.
Suedia și Italia s-au alăturat săptămâna trecută țărilor membre NATO care și-au exprimat public susținerea pentru ca premierul olandez Mark Rutte să devină noul secretar general al Alianței, anunțurile guvernelor celor două țări venind la doar o zi după ce președintele Klaus Iohannis afirma că are șanse „rezonabile” să obțină postul.
Într-un articol publicat tot săptămâna trecută, Financial Times enumera și care sunt țările pe care premierul olandez nu se poate baza încă: Turcia, Ungaria, Slovacia și, evident, România.
„Candidatura lui Iohannis nu e considerată însă o alternativă autentică la cea a lui Rutte, de către aproape toți membrii, lucru care, afirmă diplomați NATO, înseamnă că va crește presiunea asupra celor patru pentru a-l susține pe premierul Olandei în numele unității alianței”, mai nota publicația britanică.
Președintele României a declarat miercuri seara, într-o conferință de presă susținută alături de președintele Consiliului European, Charles Michel, că nu are de gând să se retragă din cursa pentru șefia NATO și că nici nu negociază pentru o altă funcție la nivel european.
„Nu intenționez nici să mă retrag, nici să negociez altceva.
Mă concentrez pe NATO”, a declarat Klaus Iohannis în condițiile în care în presă au apărut speculații potrivit cărora el ar urma să își retragă candidatura în schimbul obținerii unei funcții importante în UE după încheierea mandatului de președinte.
„Şi da, sunt câteva afirmaţii în spaţiul public.
În continuare, consider că șansele mele sunt rezonabile”, a punctat președintele român.
