Ziare influente din Elveţia au criticat miercuri decizia istorică privind schimbările climatice luată de CEDO împotriva guvernului elvețian, presa din țara cantoanelor notând că aceasta riscă să submineze democraţia şi să crească influenţa politică a grupurilor ecologiste, relatează agenția Reuters, citată de Agerpres.
Decizia de marţi a Curții Europene pentru Drepturile Omului (CEDO) în favoarea a peste 2.
000 de femei elveţiene în vârstă, care au susţinut că eforturile insuficiente ale guvernului de la Berna pentru limitarea efectelor schimbărilor climatice le pun în pericol de moarte în timpul valurilor de căldură, este de aşteptat să încurajeze şi alte persoane să introducă cauze privind schimbările climatice împotriva guvernelor.
Este pentru prima dată când CEDO a condamnat un stat pentru lipsa de iniţiative în combaterea schimbărilor climatice.
Siofra O’Leary, președinta camerei CEDO care a judecat cazul, a declarat la pronunțarea verdictului că guvernul elvețian a încălcat dreptul uman la viața privată și cea de familie prin eșecul său de a adopta măsuri suficiente pentru combaterea schimbărilor climatice.
„Aici sunt incluse eșecul de a cuantifica, printr-un buget de carbon sau alte măsuri, limitări pentru emisiile naționale de gaze cu efect de seră”, a declarat O’Leary în instanță.
Judecătoarea a subliniat de asemenea că guvernul elvețian nu și-a respectat obiectivele pentru limitarea emisiilor de carbon asumate în trecut și că nu a implementat măsuri care să asigure că atingerea țintelor de reducere a emisiilor va fi respectată.
Având în vedere complexitatea subiectului şi importanţa sa, Marea Cameră, cea mai înaltă instanţă a CEDO, formată din 17 judecători, a fost cea care a examinat speța, precum și alte două plângeri separate, pe care însă le-a respins.
În timp ce grupurile ecologiste au sărbătorit decizia curţii de la Strasbourg, ziarele elveţiene au scris că decizia CEDO provoacă îngrijorări că justiţia se implică în politică.
„Verdict absurd împotriva Elveţiei: Strasbourg urmăreşte politica climatică din banca judecătorilor”, a scris ziarul de centru-dreapta Neue Zuercher Zeitung (NZZ).
Descriind hotărârea curţii drept „jurisprudenţă activistă” care ar putea deschide calea pentru „tot felul de revendicări”, ziarul spune că reclamantele în vârstă sunt de fapt pioni ai lobby-urilor de mediu care au folosit instanţa pentru a ocoli dezbaterile democratice.
Elveţia, unde referendumurile testează cu regularitate limitele procesului de elaborare a politicilor naţionale, s-a angajat să reducă emisiile de gaze cu efect de seră cu 50% până în 2030, faţă de nivelurile din 1990.
Sub titlul „Nu vrem justiţie climatică”, cotidianul naţional Blick a calificat decizia instanţei de judecată drept „îndoielnică” şi a avertizat că este probabil să aprofundeze diviziunile în privinţa politicii climatice.
„Şi în politica europeană, trebuie remarcat, acest lucru se află în mâinile celor care adulmecă judecătorii străini peste tot”, scrie ziarul.
La rândul său, cotidianul de centru-stânga Tages-Anzeiger a scris într-un editorial că, deşi instanţa a subliniat limitările agendei climatice a Elveţiei, democraţia va ajunge sub presiune dacă instanţele ar începe să modeleze politica.
