Cei mai mulți oameni care vor vedea „pe viu” eclipsa totală de Soare din 8 aprilie se vor uita în sus, dar vor fi și oameni care vor privi în jurul lor, pentru a vedea cât de ciudat se comportă animalele și pentru a încerca să răspundă la o serie de întrebări fără răspuns.
Știm că o parte dintre animale devin agitate în timpul unei eclipse, dar nu știm exact de ce.
Există însă ipoteze.
Patru tipuri diferite de comportament au fost observate în timpul eclipselor: animale care s-au comportat normal, care și-au început rutina de seară, animale care s-au agitat puternic, dar și unele care s-au comportat într-un mod cu totul nou.
De exemplu, la eclipsa din 2017 s-a observat la grădinile zoo din SUA că urșii grizzly nu au fost în vreun fel afectați, în timp ce păsările de noapte au fost extrem de agitate în timpul fazei de totalitate.
Tot atunci, la două parcuri zoologice din SUA, girafele au fost văzute alergând panicate, ele fiind în general animale calme în captivitate.
Animalele își dau seama că ceva se schimbă: se face noapte când de fapt ar trebui să fie zi, lumina dispare și temperatura scade pentru câteva minute.
Din fericire pentru ele, eclipsele de Soare țin doar câteva minute și apar rar, așa că și pentru animale eclipsa totală de Soare este ceva ce apare doar o dată în viață.
Sunt puține studii convingătoare despre cum reacționează animalele în timpul eclipselor totale de Soare pentru că nu este suficient timp să faci observații minuțioase pe animale.
Tocmai de aceea, la marile grădini zoologice din SUA cercetătorii sunt nerăbdători să vadă ce se va întâmpla cu animalele în cele câteva minute „magice” de pe 8 aprilie 2024.
În cronici mai vechi se scria că în timpul eclipsei unele păsări au căzut din cer, altele s-au dus speriate spre cuiburi, iar animalele din gospodărie au fost agitate.
Relatările diferă foarte mult și nu se pot trage concluzii „beton”.
Primele studii mai complexe despre cum reacționează animalele în timpul eclipselor sunt de acum nouă decenii și concluziile sunt contradictorii: unele animale au fugit către adăposturi, altele au fost panicate.
Unele nu au reacționat diferit.
La eclipsa din 2017 au fost studiate 17 specii diferite de animale la grădina zoologică de la Fort Worth: trei sferturi dintre specii au avut comportament diferit, cele mai multe animale analizate cu atenție pregătindu-se de culcare, când Soarele a fost „obturat” timp de sub trei minute.
Alte experimente de acum șapte ani au arătat că albinele s-au întors în stup în timpul fazei de totalitate, iar la grădina zoologică din Riverbanks, două țestoase de Galapagos au început să se împerecheze cu puțin timp înainte ca Soarele să fie acoperit.
La păsări au fost variații mari ale comportamentului în timpul fazei de maxim a eclipsei: unele au „amuțit” pentru câteva minute, altele și-au întețit sunetele scoase.
Ritmurile circadiene, „ceasurile biologice” care controlează comportamentul animalelor sunt și ele tulburate de faptul că Soarele „dispare” în mediul zilei, iar o parte dintre animale devin confuze din cauza acestei schimbări bruște.
Nu este de mirare că unele animale se duc la culcare, dat fiind că a venit întunericul, însă la o bună parte dintre animale crește gradul de agitație după ce ele își dau seama că acea „noapte” neașteptată a fost extrem de scurtă și Soarele a revenit rapid pe cer.
Comportamentul unor animale se poate schimba pentru puțin timp și din cauză că în timpul fazei de totalitate scade temperatura, uneori și cu peste 6 -7 grade Celsius, așa că animalele caută adăpost.
O altă ipoteză este că animalele de casă ar deveni mai agitate și fiindcă simt că și stăpânii lor sunt mai agitați – și nu este de mirare că sunt așa, dat fiind că eclipsele totale de Soare sunt așa de rare, iar oamenii sunt încântați, agitați sau speriați.
În medie, o eclipsă totală de Soare apare în lume o dată la 18 luni, însă banda de totalitate este restrânsă, așa că în același loc de pe Terra pot fi văzute în medie cel mult trei eclipse totale de Soare în decurs de 1.
000 de ani.
Surse: Guardian, BBC, New York Times
