Peter Pellegrini, candidatul coaliţiei naţionaliste de stânga aflate la putere în Slovacia și aliat-cheie al premierului populist Robert Fico, conduce în al doilea tur al alegerilor prezidențiale desfășurate sâmbătă, în fața candidatului opoziţiei, pro-occidentalul Ivan Korcok, potrivit rezultatelor parțiale difuzate până acum.
Sondajele de opinie indicau un rezultat strâns, care nu s-a confirmat, între Peter Pellegrini, omul partidului de la putere, și Ivan Korcok candidatul pro-european.
Tema care a dominat campania a fost războiul din Ucraina, iar Pellegrini și partidele care-l susțin au declarat repetat că vor fi mult mai puțin dispuse să ajute Kievul.
00:40 Au fost numărate aproape 93% din voturi, iar Peter Pellegrini are 55,03%, Ivan Korcok 44,97%.
00:25 Peste 80% din voturi numărate.
Peter Pellegrini în continuare în față, cu 56,72%.
Ivan Korcok – 43,28%.
Prezența la urne, estimată la 58,7%.
00:15 După numărarea a 67% din voturi, Peter Pellegrini are 57,6%, iar Ivan Korcok 42,4%.
00:05 Pellegrini era creditat, după numărarea a peste 50% din voturi, cu 59,31%, față de 40,68% pentru Ivan Korcok.
Prezența la urne sâmbătă, estimată la peste 57%, este cea mai mare din 1999.
Observatorii de la Bratislava anticipau în cursul zilei că ar putea fi atinsă o prezenţă la vot de peste 50%, cu zece puncte mai mare decât la ultimele alegeri prezidenţiale.
De altfel, analiștii au estimat că o prezenţă ridicată la urne l-ar favoriza pe Pellegrini (clasat pe locul doi în primul tur, cu 37%), care a încercat să mobilizeze alegătorii lui Stefan Harabin, clasat pe locul al treilea în urmă cu două săptămâni, cu un discurs anti-NATO (alianţă din care face parte şi Slovacia) şi pro-Rusia.
Învingătorul din primul tur, Ivan Korcok (42,5% din voturi), a avut susţinerea opoziţiei progresiste şi liberale, cu o linie de susţinere a Ucrainei în faţa invaziei ruseşti şi împotriva executivului, pe care îl acuză că încalcă statul de drept cu măsuri precum eliminarea Parchetului anticorupţie sau atacuri împotriva presei.
Robert Fico și partidul său populist de stânga SMER-SSD, aflat la guvernare, au câștigat alegerile parlamentare din septembrie anul trecut cu promisiunea de a opri ajutorul militar acordat Ucrainei și de a menține sprijinul pentru persoanele afectate de creșterea prețurilor.
Pellegrini, fost prim-ministru și fost membru al SMER, a avut un rol-cheie în formarea coaliției de la putere și a declarat că rezultatele din primul tur au arătat că majoritatea nu dorește un președinte „liberal-dreapta-progresist” care ar intra în conflict cu guvernul.
„Majoritatea din Slovacia și-a exprimat interesul de a avea un președinte care să apere interesele statului național”, a spus el.
Președintele Slovaciei nu deține multe puteri executive, dar are un rol în numirea guvernului și a celor din funcții înalte din justiție: Poate, de asemenea, să se opună prin veto la legi și să influențeze dezbaterea publică, așa cum a făcut deseori preşedinta în exercițiu, avocata liberală Zuzana Caputova.
În trecut, alegătorii slovaci au preferat să nu ofere partidului de la putere și președinția.
Așa s-a întâmplat și în 2019, când Caputova a câștigat președinția, în condițiile în care sentimentul anticorupție din țară a afectat partidul lui Fico, care era la guvernare atunci.
„Aceste alegeri vor arăta dacă protestele în masă care au avut loc la Bratislava și în alte orașe mari în ultimele săptămâni sunt susținute și de oamenii care de obicei își exprimă dezaprobarea la secțiile de votare”, a declarat Radoslav Stefancik, analist politic la Universitatea de Economie din Bratislava.
