Malformațiile cardiace, bolile de rinichi, afecțiunile genetice sau tulburările hormonale sunt tot atâtea cauze pentru care poate apărea hipertensiunea arterială la copii.
În ultimele decenii, însă, în listă, a fost adăugată o altă cauză care a devenit principalul risc pentru care hipertensiunea arterială apare atât la copii, cât și la adolescenți, respectiv numărul mare de copii care sunt obezi.
Obezitatea devine o problemă tot mai importantă printre copii.
Din păcate, nu toată lumea – începând cu părinții și terminând cu lumea medicală – conștientizează acest lucru, atrage atenția dr.
Bogdan Pascu, medic endocrinolog la Institutul Național de Ocrotire a Mamei și Copilului „Alessandrescu-Russescu” din București.
„Dar eu, care mă lovesc în fiecare zi de obezitate, observ cât de mult cresc cazurile și cât de severă devine”, subliniază specialistul.
Pentru că, una este să ai o greutate ușor crescută și alta să ai cazuri de obezitate de copii care la 5-6 ani cântăresc 70-80 de kilograme.
„Și nu vorbesc despre obezitatea genetică, ci de cea care are drept componentă aportul alimentar și influența mediului familial.
Sunt cazuri zilnice pe care le vedem.
Nu mai e nimic anormal să am obezitate severă la un copil de 7-8 ani.
Nu mai discut de adolescenți de 12-13 ani care ajung la 150, 160, 170 de kilograme”, mai spune dr.
Bogdan Pascu.
Fără doar și poate, adaugă expertul, există o legătură directă între incidența obezității în acest moment și creșterea depistării hipertensiunii în rândul copiilor.
Pentru că, în mod automat, obezitatea antrenează și o creștere a valorilor tensiunii arteriale.
„Este imposibil să «trag» după mine 70 de kilograme în plus și să nu fac hipertensiune”, subliniază medicul endocrinolog.
Pentru a pune diagnosticul de hipertensiune în cazul copiilor este nevoie măsurare eficientă și repetată într-un cadru medical specializat a valorilor tensiunii arteriale, precum și de o moinitorizare a acestora.
„Nu poți să pui diagnosticul de hipertensiune la un copil doar pe o măsurătoare sau două ale tensiunii arteriale.
În al doilea rând, există niște parametri – un ghid prin care documentezi seriat și în dinamică această hipertensiune.
Nu este suficient să ai doar 13 cu 7 și să definim ca fiind hipertensiune arterială sau normotensiune sau pretensiune de gradul I, II și așa mai departe.
La copii – pentru că ei au vârste diferite, au greutăți diferite – se iau în considerare mai mulți parametri.
Și există un calculator pe hipertensiune, pentru că în funcție de vârstă, de înălțime, de greutate, există o țintă a tensiunilor arteriale”, mai explică dr.
Bogdan Pascu.
La fiecare consult, măsurarea tensiunii arteriale la un copil care suferă de obezitate trebuie făcută de trei ori, mai spune expertul.
Aceasta pentru că la prima măsurătoare valoarea poate fi mai mare deoarece copiilor le este teamă.
Prima măsurătoare este așa-numita „tensiune de halat alb”.
De cele mai multe ori, ca să se afle valoarea reală, se face media între a doua și a treia măsurătoare.
„Și trebuie respectat un interval de timp între prima, a doua și a treia măsurătoare, de circa 5 minute, ca să se poată obișnui și copilul.
Pentru că prima măsurătoare a tensiunii este întotdeauna mai mare, după care copilul începe să se mai relaxeze și atunci a doua și a treia sunt importante și se face media între ele”, potrivit dr.
Pascu.
În mod normal, medicul de familie ar trebui să evalueze copilul și să facă aceste măsurători.
Pentru că în cabinetul medicului de familie se face primul triaj al copiilor care suferă de obezitate.
Însă, oricare alt specialist implicat în diagnosticul și tratamentul obezității poate depista hipertensiunea arterială – fie că vorbim de medic pediatru, de medic endocrinolog sau de medic de diabet, nutriție și boli metabolice.
„Orice personal medical, inclusiv o asistentă poate măsura circumferința taliei și a șoldului și tensiunea arterială.
Iar dacă este vorba despre o hipertensiune arterială care este determinată de o greutate crescută, primul tratament este scăderea în greutate și optimizarea stilului de viață”, punctează medicul endocrinology Bogdan Pascu.
Dacă vorbim despre adolescenți, atunci aceștia trebuie să ajungă mai departe în cabinetul medicului cardiolog, pentru o evaluare, mai ales dacă hipertensiunea este constantă.
Medicul cardiolog este și cel care ar putea prescrie un tratament.
„Iar acest tratament este similar oricărui tratament cronic.
Să nu uităm că și obezitatea este o boală cronică, progresivă și recidivantă.
Iar scăderea cu 5-7 procente a greutății ar trebui să determine și modificări ale tensiunii arteriale”, completează medicul endocrinolog.
Depistarea încă din cabinetul medicului de familie a greutății crescute și a valorilor tensiunii arteriale devine cu atât mai importantă cu cât managementul obezității este unul foarte complicat.
Implică foarte mult timp și mulți specialiști – cum sunt cei în dietă și nutriție – care lipsesc din spitalele de stat.
Pentru a veni în ajutorul părinților interesați să aibă copii cu o greutate normală, specialiștii Institutului Național de Ocrotire a Mamei și Copilului „Alessandrescu-Russescu” din București au elaborat un Ghid care adresează problema obezității.
În România, din păcate, nu se fac statistici ale copiilor obezi, așa cum se fac în alte țări.
În urmă cu un deceniu însă proporția copiilor supraponderali și obezi era estimată la un sfert, afirmă dr.
Cristina Filip, medic primar cardiologie pediatrică la Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ”Marie Skodowska Curie” din București.
„Teoretic, ar trebui realizate statistici anual.
Putem să estimăm că acum proporția depășește 30-35%.
Noi avem acum pacienți cu hipertensiune chiar și de la vârsta de 5 ani.
Și vorbim de hipertensiune fără o boală anume care să o declanșeze și care, în general, este legată de obezitate.
Dar trebuie căutate și alte cauze, nu trebuie sărit direct la această cauză”, subliniază dr.
Filip.
Pentru că, există și situații – chiar dacă mai puține – când obezitatea reprezintă camuflajul pentru alte boli care produc tensiune arterială, astfel că diagnosticul trebuie să fie unul de excludere.
Pe primul loc ca etiologie a hipertensiunii arteriale – dacă excludem obezitatea – sunt bolile renale.
„Și procentul malformațiilor renale și al bolilor renale a crescut și cumva și hipertensiunea secundară bolilor de rinichi a crescut.
Și pe acest segment avem o creștere, nu doar pe cel legat de obezitate”, mai spune dr.
Filip.
Asta și pentru că acum copiii sunt mai bine investigați și bolile sunt depistate mai devreme.
„Acum câteva decenii poate o hipertensiune cu debut în copilărie se depista abia la vârsta adultă.
Acum, copiii sunt aduși mai din timp la medic, iar hipertensiunea se depistează la o vârstă mai mică”, adaugă medicul cardiolog.
Orice copil supraponderal sau nu cu hipertensiune trebuie investigat pentru alte posibile cauze de hipertensiune.
„Noi pornim un protocol de investigație la un copil cu hipertensiune care să excludă celelalte boli.
Cum ar fi bolile endocrine – în principal boli de tiroidă, de glande suprarenale – de malformațiile de cord și de vase – precum coarctația de aortă care poate să dea hipertensiune arterială – și care este una dintre cauzele pe care o căutăm mereu la orice copil vine cu hipertensiune arterială – inclusiv la nou-născut”, mai spune dr.
Cristina Filip.
În mare, ca tratament, principalele medicamente care se folosesc pentru adulți, sunt recomandate și la copii, pe categorii de greutate și de vârstă.
„Dar, depinde de nivelul de hipertensiune de la care pornim.
De exemplu, o hipertensiune ușoară la un copil supraponderal, poate să beneficieze, la început, doar de un tratament igieno-dietetic și măsuri de corecția stilului de viață – reducerea consumului de sare, efectuarea sistematică de sport respectarea orarului de somn.
Toate acestea duc la o ameliorare ușoară a valorilor de tensiune.
Însă, o hipertensiune severă nu se va rezolva cu măsuri de modificare a stilului de viață, ci trebuie clar tratament.
Iar pentru malformațiile de cord și de vase, precum și pentru bolile endocrine, tratamentele sunt țintite.
Câteodată dăm și tratament pentru hipertensiune până la echilibrarea patologiei endocrine sau până la efectuarea corecției chirugicale, de exemplu, pentru coarctaţia de aortă”, precizează medicul primar cardiolog.
Chiar și operați, copiii cu malformații pot rămâne în continuare cu hipertensiune arterială.
Ea se poate ameliora ulterior intervenției chirurgicale, dar poate reveni de-a lungul vieții, astfel că acești copii trebuie monitorizați în permanență.
„Ceea ce este important este ca noi să căutăm tot timpul o posibilă cauză a hipertensiunii și să nu ne bazăm tot timpul că este de la greutate.
Pentru că e foarte posibil să fie vorba de un copil supraponderal care are și o altă patologie – o boală de rinichi sau o boală endocrinologică.
Ca să atribuim hipertensiunea arterială greutății, trebuie să investigm toată sfera de patologie care ar putea da hipertensiune și că am exlus alte cauze.
Dacă nu găsim nimic altceva, atunci, probabil, hipertensiunea este secundară obezității”, conchide dr.
Cristina Filip.
Sursa foto: Dreamstime.
com
