Posibilitatea militarizării forţelor din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), dar și cea a intervenției în afara teritoriului național, atât cu trupe militare, dar și de altă natură, pentru contracararea unor amenințări hibride se numără printre modificările care ar urma să fie aduse Legii apărării naţionale a României, în contextul războiului Rusiei în Ucraina și al creșterii amenințărilor la adresa României.
Legea Apărării Naționale a României, în vigoare la acest moment, a fost elaborată și adoptată înainte de revizuirea Constituției în 2003 și anterior dobândirii de către România a statutului de stat membru NATO și UE.
Ministerul Apărării Naţionale (MApN) a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ cu modificări la Legea apărării naţionale, prin care sunt stabilite și competenţele şi modalitatea de angajare a capabilităţilor militare şi nonmilitare constituite la pace, în situaţia ameninţărilor hibride: „Transformările mediului global de securitate sunt caracterizate de accentuarea interdependențelor şi impredictibilității, precum și de dificultatea de a delimita riscurile şi amenințările de tip clasic de cele hibride”.
Proiectul noii legi a apărării naționale introduce definiția „forțelor destinate apărării”, care sunt alcătuite din forțele armate și forțele de protecție.
Astfel, sistemul naţional de apărare cuprinde: conducerea, forțele destinate apărării, resursele, infrastructura teritorială.
Conform proiectului, forţele destinate apărării se compun din forţele armate şi forţele de protecţie:Forțele destinate apărării execută misiuni stabilite prin Constituție și prin lege, pe teritoriul statului român și în afara acestuia, astfel:Proiectul de lege prevede posibilitatea militarizării forţelor din Ministerul Afacerilor Interne (MAI), cu următoarele argumente, conform expunerii de motive:
