Laura Buciu Laura Buciu Procurori europeni investighează acuzaţiile de infracţiuni în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre preşedintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, şi directorul general al Pfizer, potrivit unui purtător de cuvânt al Parchetului din Liège, scrie Politico.
Anchetatorii de la Parchetul European (EPPO) au preluat în ultimele luni de la procurorii belgieni ancheta care o investighează pe von der Leyen în legătură cu „interferenţa în funcţii publice, distrugerea de SMS-uri, corupţie şi conflict de interese”, potrivit unor documente legale consultate de POLITICO şi de un purtător de cuvânt al parchetului din Liège.
În timp ce procurorii EPPO investighează presupuse infracţiuni, nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz.
Vezi mai multe articole din categoria justitie Ancheta a fost deschisă iniţial de autorităţile judiciare belgiene din oraşul Liège la începutul anului 2023, după o plângere penală depusă de lobbyistul local Frédéric Baldan.
Ulterior, i s-au alăturat guvernele ungar şi polonez – deşi acesta din urmă este în curs de a-şi retrage plângerea după victoria în alegeri a unui guvern pro-UE condus de Donald Tusk, a declarat pentru Politico un purtător de cuvânt al guvernului polonez.
Plângerea lui Baldan s-a axat pe un presupus schimb de mesaje text între von der Leyen şi şeful Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare celui mai mare acord de vaccinare din UE, în plină pandemie Covid-19, într-o afacere supranumită „Pfizergate”.
The New York Times, care a dezvăluit primul că schimbul de mesaje a avut loc în timp ce cei doi lideri discutau termenii acordului, a lansat un proces paralel împotriva Comisiei după ce aceasta a refuzat să dezvăluie conţinutul mesajelor în urma unei cereri de acces la documente.
Vestea că EPPO investighează acum acest caz riscă să pună şi mai mult sub semnul întrebării rolul preşedintelui Comisiei în mega-înţelegerea privind vaccinurile, a cărei valoare estimată depăşea 20 de miliarde de euro.
EPPO conduce investigaţii paneuropene privind infracţiunile financiare şi, teoretic, ar putea confisca telefoane şi alte materiale relevante din birourile Comisiei sau din alte ţări din Europa, cum ar fi Germania, ţara natală a lui von der Leyen.
Această evoluţie survine într-un moment delicat pentru şefa UE, în timp ce aceasta navighează în tranziţia către ceea ce observatorii de la Bruxelles se aşteaptă să fie un al doilea mandat în fruntea Berlaymont.
Până în prezent, Comisia a refuzat să dezvăluie conţinutul mesajelor text sau chiar să confirme existenţa lor.
Acordul, negociat la apogeul pandemiei din 2021, a fost văzut iniţial ca un triumf pentru von der Leyen.
Dar cantitatea mare de vaccinuri achiziţionate a ridicat de atunci semne de întrebare, Politico dezvăluind la sfârşitul anului trecut că au existat doze irosite în valoare de cel puţin 4 miliarde de euro.
De atunci, contractul de vaccinare cu Pfizer a fost renegociat.
Militanţii pentru transparenţă şi unii adversari politici au încercat să exercite presiuni asupra Comisiei pentru a discuta acest caz, dar von der Leyen a evitat până acum să abordeze această problemă.
Într-un răspuns la o întrebare directă adresată de Politico cu privire la mesajele text lipsă, von der Leyen a spus: „Tot ceea ce este necesar în această privinţă a fost spus şi schimbat.
Şi vom aştepta rezultatele”.
În 2022, EPPO a anunţat că analizează achiziţiile de vaccinuri ale UE în general, dar aceasta este prima dată când biroul a fost legat în mod explicit de Pfizergate.
Cazul analizat acum de EPPO reuneşte mai multe fire juridice, politice şi financiare diferite – şi se intersectează cu procesele pe care gigantul farmaceutic Pfizer le-a intentat împotriva Ungariei şi Poloniei.
Anul trecut, Baldan, un lobbyist belgian în vârstă de 36 de ani, cu legături cu grupul Bon Sens, un grup sceptic faţă de vaccinuri, a depus o plângere penală în Belgia în legătură cu rolul lui von der Leyen în negocierile cu Pfizer privind vaccinurile, pentru ceea ce el susţine că au fost acte de „interferenţă în funcţii publice, distrugerea SMS-urilor, corupţie şi conflict de interese”, potrivit informaţiilor juridice furnizate de avocatul său.
Adăugarea guvernelor europene la plângerea sa adaugă greutate la ceea ce altfel ar fi putut fi văzut ca o cruciadă personală.
Ungaria, condusă de Viktor Orbán, un adversar ferm al lui von der Leyen, a depus, de asemenea, o plângere în legătură cu rolul preşedintelui Comisiei în negocierile privind vaccinurile cu Pfizer, potrivit a două persoane din interior care cunosc cazul, care au vorbit sub protecţia anonimatului din cauza caracterului sensibil al acestuia.
Polonia şi-a depus propria plângere în noiembrie anul trecut, a confirmat un purtător de cuvânt al guvernului polonez.
Cu toate acestea, în urma alegerii lui Tusk în decembrie, „noul guvern lucrează [pentru a] retrage Polonia din aceste proceduri”, a declarat purtătorul de cuvânt.
Detaliile cazului nu sunt publice, dar persoanele din interior au declarat că, deşi plângerea depusă de Ungaria este diferită de cea a lui Baldan, ea se concentrează pe acelaşi schimb de mesaje text.
Plângerea Poloniei a fost în acelaşi sens, au spus cele două persoane familiarizate cu detaliile cazului.
Atât Ungaria, cât şi Polonia sunt, de asemenea, date în judecată de Pfizer pentru neplata unor doze de vaccin după ce au oprit livrările, invocând o ofertă excesivă şi presiunea financiară cauzată de războiul din Ucraina.
Un oficial al Comisiei Europene a declarat că aceasta nu avea cunoştinţă despre posibilele proceduri decât din articole de presă.
Guvernul ungar nu a răspuns la o solicitare de comentarii.
Pfizer şi EPPO au refuzat să comenteze.
