Procurorii europeni investighează acuzații de infracțiuni penale în legătură cu negocierile privind vaccinurile dintre președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și directorul general al Pfizer, Albert Bourla, potrivit unui purtător de cuvânt al Parchetului din Liège, scrie site-ul POLITICO.
Potrivit sursei citate, Parchetul European a preluat de la procurorii belgieni ancheta care o investighează pe von der Leyen pentru „interferență în funcțiile publice, distrugerea de SMS-uri, corupție și conflict de interese”, potrivit unor documente legale consultate de POLITICO și unui purtător de cuvânt al parchetului din Liège.
În timp ce procurorii europeni investighează presupuse infracțiuni penale, nimeni nu a fost încă acuzat în legătură cu acest caz.
Ancheta inițială a autorităților belgiene a fost deschisă la începutul anului 2023, după o plângere penală depusă de lobbyistul local Frédéric Baldan, care avea legături cu un grup vaccino-sceptic.
Ulterior, i s-au alăturat guvernele ungar și polonez – deși acesta din urmă este în curs de a-și retrage plângerea după victoria în alegeri a coaliției pro-UE condusă de Donald Tusk, a declarat pentru POLITICO un purtător de cuvânt al guvernului polonez.
Plângerea lui Baldan are la bază un presupus schimb de mesaje text între șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen și șeful Pfizer, Albert Bourla, în perioada premergătoare celui mai mare acord de pe tema vaccinurilor din UE, în plină pandemie Covid-19, într-o afacere supranumită „Pfizergate”.
Vestea că Parchetul European investighează acum acest caz riscă să pună și mai mult sub semnul întrebării rolul președintei Comisiei în acordul privind vaccinurile, a cărui valoare estimată depășea 20 de miliarde de euro, notează Politico.
Instituția condusă de Laura Codruța Kovesi derulează investigații paneuropene privind infracțiunile financiare și, teoretic, ar putea confisca telefoane și alte materiale relevante din birourile Comisiei sau din alte țări din Europa, cum ar fi Germania, țara natală a lui von der Leyen, amintește sursa citată.
Comisia Europeană a refuzat să dezvăluie conținutul sms-urilor sau să confirme existența lor.
În aprilie 2021, New York Times scria că şefa Comisiei Europene schimbase SMS-uri cu Albert Bourla în cadrul negocierilor privitoare la un contract de achiziţie de vaccinuri, iar, un jurnalist a cerut Comisiei acces la mesajele respective şi la alte documente legate de aceste discuţii.
Executivul UE, care era mandatat să negocieze achiziţia de vaccinuri în contul statelor membre, a acceptat să-i transmită trei documente (un e-mail, o scrisoare şi un comunicat de presă), dar niciunul din SMS-uri, relata Hotnews.
Contractul dintre Comisia Europeană și Pfizer a fost negociat în 2021 și a fost văzut inițial ca un succes pentru von der Leyen, scrie Politico, dar cantitatea mare de vaccinuri achiziționate a ridicat de atunci semne de întrebare.
POLITICO dezvăluia la sfârșitul anului trecut că au existat doze irosite în valoare de cel puțin 4 miliarde de euro.
De atunci, contractul de vaccinare cu Pfizer a fost renegociat.
Parchetul European (EPPO) a confirmat încă din octombrie 2022 că are în desfășurare o anchetă privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19 în Uniunea Europeană, dar de această dată este menționat explicit acordul comercial cu Pfizer.
Fostul premier liberal Florin Cîțu și foștii miniștri ai Sănătății, Vlad Voiculescu și Ioana Mihăilă, sunt urmăriți penal din decembrie anul trecut în dosarul achiziției de vaccinuri anti-Covid.
Cei trei sunt acuzații de mai multe fapte de abuz în serviciu cu consecințe deosebit de grave.
În esență, procurorii anticorupție susțin că cei trei au cumpărat prea multe vaccinuri, deși cantitatea achiziționată inițial ar fi fost suficientă pentru populația României.
În ianuarie, Pfizer a dat în judecată statul român pentru că ar fi încălcat contractul pentru achiziția de vaccinuri anti-Covid încheiat în pandemie.
Potrivit site-ului Europa Liberă, Pfizer cere României 564 de milioane de euro pentru 29 de milioane de doze de vaccin comandate în timpul pandemiei, la care guvernul român a renunțat.
