Dezbaterile cu privire la schimbările climatice sunt concentrate în jurul pericolelor iminente, așa cum sunt acestea anunțate de urmăritorii fenomenului și absența unor modificări semnificative în comportamentele noastre, fie că vorbim despre indivizi, fie despre organizații, care să ne permită să evităm pericolele respective.
Avertismentele comunității științifice subliniază necesitatea întreprinderii de acțiuni adecvate, din partea noastră, a tuturor.
Pentru organizații, preocuparea pentru mediu devine tot mai centrală în strategiile adoptate iar simpla preocupare pentru obținerea de profit nu mai este suficientă.
Acest curent de gândire, potențat suplimentar de concepte precum economia circulară, energia regenerabilă, dezvoltarea sustenabilă, imunizarea față de schimbările climatice etc, evidențiază nevoia adoptării unor transformări semnificative ale modelelor de business, adeseori condiționate de investiții majore și, de aici, importanța finanțărilor verzi.
Dar:Ce este o finanțare verde? Finanțarea verde se concentrează primordial pe investiții financiare orientate către proiecte și inițiative de dezvoltare durabilă, menite să pună în practică politici legate de mediu și climă.
Finanțarea verde, așadar, ca element de infrastructură economică, are o importanță crucială în alinierea economiei, bazată pe profit și reziliență la condițiile pieței, cu practicile sustenabile de business dintr-o perspectivă de mediu și schimbări climatice.
În esență, finanțarea verde acoperă o gamă largă de servicii și produse financiare care susțin afaceri ecologice, producția și distribuția de energie regenerabilă, agricultură sustenabilă, gestionarea apei, proiecte pentru îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea amprentei de carbon, utilități și servicii publice optimizate.
Instrumentele finanțării verzi includ obligațiuni verzi, împrumuturi verzi, granturi, precum și metode de utilizare a capitalului privat în afaceri cu impact ecologic pozitiv.
Spre exemplu, investițiile în surse de energie regenerabilă, precum cea solară, eoliană și hidroelectrică, contribuie la reducerea dependenței de combustibilii fosili, utilizarea mai redusă a acestora ducând, mai departe, la diminuarea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Generic, inițiativele de afaceri care iau în calcul, pe lângă protejarea mediului, și interesele comunității și practicile loiale de business sunt denumite “responsabile” iar aceste criterii se regăsesc în 3 categorii mari de indicatori ai performanței afacerii: E – provine de la “Environment” (mediu, lb.
engleză), S – social, G-guvernanță, criterii care sunt luate în calcul atât de managementul afacerii cât și de diverși analiști exteriori acesteia.
Politicile ESG (Mediu, Social și Guvernanță) se concentrează pe criteriile de mediu, sociale și de guvernanță corporativă utilizate de companii pentru a evalua impactul și sustenabilitatea acestora.
Scopul principal al acestor politici este ca firmele să se asigure că activitățile lor au un impact redus asupra mediului și societății, primind la schimb o mai bună gestionare a riscurilor pe termen mediu și lung care pot afecta sănătatea afacerii.
Finanțarea verde îmbunătățește performanța financiară a companiilor pe termen lung.
„Investițiile în eficiență energetică, tehnologii curate sau gestionarea deșeurilor pot genera economii semnificative pe termen lung, reducând costurile operaționale și îmbunătățind marjele de profit.
Ne vom ghida clienții să urmărească oportunități, iar convingerea mea este că în România avem o comunitate de business cu soluții bazate pe inovație și deschidere către o zonă de creștere sustenabilă”, spune Ioana Voinescu, Head of Sustainability la BCR.
„Este important pentru noi să sprijinim proiecte care ne aduc aer și apă curate, un management mai bun al deșeurilor, transport durabil și o viață bună în general.
Investim în dezvoltarea unui ecosistem care să susțină tranziția către o economie verde prin crearea de parteneriate și produse dedicate subiectelor importante pentru a susține politica de decarbonizare a României (energie verde, eficiență energetică, tranziția industriilor cu emisii mari, practici sustenabile în agricultură)”, adaugă ea.
Politicile ESG sunt susține de Uniunea Europeană, prin Pactul Verde European (Green Deal), o inițiativă strategică semnificativă introdusă de Comisia Europeană în decembrie 2019, cu obiectivul de a reconfigura Uniunea Europeană într-o economie modernă, eficientă din punct de vedere al utilizării resurselor și competitivă în economia globală.
În același timp, Pactul Verde European își propune să asigure cadrul de reglementare și sprijin pentru ca până în 2050, Europa să devină primul continent neutru din punct de vedere climatic.
Companiile care integrează criterii ESG în modelul lor de afaceri se așteaptă la o serie de beneficii pe termen mediu și lung; uneori, în funcție de domeniul de activitate și de provocarea concretă indusă de contextul economic, aceste beneficii se pot manifesta, chiar imediat.
Iată câteva dintre acestea:Pactul Verde European se bazează pe adoptarea pe scară largă a acestor practici și, pentru a sprijini această transformare, încurajează așa-numitele “finanțări verzi” menite să furnizeze capitalul necesar pentru dezvoltarea, testarea și implementarea tehnologiilor curate și eficiente energetic, cu emisii scăzute de carbon.
Băncile au un rol esențial în promovarea finanțării verzi în Europa și în România, adoptând diverse strategii în încercarea de-a obține portofolii cât mai semnificative.
În primul rând, multe dintre ele au introdus credite verzi, special concepute pentru susținerea proiectelor de energie regenerabilă, eficiență energetică și alte inițiative sustenabile.
Aceste produse financiare sunt adesea oferite cu condiții mai favorabile, cum ar fi rate mai scăzute ale dobânzii, pentru a stimula investițiile în proiecte care susțin tranziția către economia circulară .
În plus, băncile au fost active în emiterea de obligațiuni verzi pe piața românească, canalizând capital către finanțarea exclusivă a proiectelor sustenabile.
De asemenea, băncile furnizează consultanță și expertiză clienților interesați de investiții sustenabile.
Acest aspect este deosebit de important pentru companii și persoane fizice care doresc să investească în proiecte cu impact real în comunitate, dar au nevoie de îndrumare și informații despre cele mai eficiente modalități de a face acest lucru.
Un proiect care susține tranziția către un business sustenabil este Academia de Sustenabilitate, o platforma unde antreprenorii pot accesa cursuri și resurse gratuite care să îi ajute în dezvoltarea strategiilor de sustenabilitate sau Reporting Climate – Academia de mediu pentru jurnaliști, care ajută jurnaiștii români să înțelegă conceptele de sustenabilitate și, mai departe, să pună întrebările potrivite celor care trebuie să le pună în practică.
„Obiectivul nostru ca bancă este să contribuim la proiecte de impact care aduc prosperitate societății noastre.
Sustenabilitatea a adus o schimbare de paradigmă pentru că la modelul de finanțare tradițional se adaugă și evaluarea factorilor ESG, aspect care aduce o evoluție în modul în care evaluăm clienții si identificăm oportunitățile.
De asemenea, viabilitatea financiară pe termen mediu – lung a proiectelor finanțate este influențată de modul în care companiile gestionează riscurile climatice și gândesc obiective de sustenabilitate în toate zonele de E, S, G.
”, spune Voinescu.
Înainte de orice altceva, este crucial ca antreprenorii să își însușească conceptele fundamentale ale sustenabilității, cum ar fi eficiența resurselor, reducerea emisiilor de carbon și conceptul de economie circulară, simultan cu aplicarea criteriilor ESG în procesul de luare a deciziilor.
Aceasta implică și o evaluare sinceră a impactului ecologic al afacerii.
Acest lucru poate fi realizat prin intermediul auditurilor de mediu și prin calcularea amprentei de carbon, urmată de stabilirea obiectivelor pentru îmbunătățirea domeniilor care necesită atenție.
Acest tip de finanțare presupune, în mod concret, îndeplinirea unor criterii specifice de către companii, inclusiv:Această formă de finanțare este destinată atât companiilor private, cât și celor de stat, și se caracterizează prin investiții care să conducă la economii de energie, reducerea emisiilor de CO2 și echivalente, protejarea biodiversității, a resurselor de apă, eliminarea risipei, circularizarea activităților sau reducerea deșeurilor.
De exemplu, astfel de investiții pot include:Ca un caz particular, finanțarea bazată pe comportament este legată de performanța în domeniul sustenabilității.
În acest caz, nu este necesar să fie definită utilizarea exactă a sumelor solicitate.
Organizațiile pot beneficia de condiții mai avantajoase de finanțare, indiferent de scopul folosirii banilor, cu condiția să respecte criteriile ESG.
Rata dobânzii este determinată de:Finanțarea bazată pe comportament este, așadar, destinată companiilor care au strategii clare și obiective ESG cuantificabile și verificabile.
„Pentru a măsura performanța, putem porni de la întrebarea: cum ne gestionăm resursele pentru a genera un impact în comunitate și a contribui la o dezvoltare pe termen lung? La BCR, avem definite obiective la nivel local si de grup, plan de acțiuni pe termen mediu și lung, cât și KPI specifici, definiți anual”, afirmă Voinescu.
Ea spune că există câțiva pași care pot fi urmați pentru a se ajunge la un model de afaceri sustenabil: „Guvernanța – element cheie în începerea oricărui demers în sustenabilitate; evaluarea impactului activităților lor asupra factorilor de mediu, sociali sau de guvernanță; evaluarea consumului de energie, resurse; calcularea amprentei de carbon; stabilirea unor obiective pentru reducerea emisiilor pe orizont de timp mediu și lung și optimizarea consumului de resurse pentru un impact pozitiv asupra eficienței operațiunilor”.
Image by master1305 on FreepikArticol susținut de BCR și Asociația ECOTECA
