Pe Bulevardul 21 Decembrie 1989, pe actualul amplasament al clădirilor „The Office”, se găsea cândva Fabrica de Tricotaje, un simbol al Clujului industrial.
Mai înainte ca această clădire să devină fabrică de textile, aici funcționa Fabrica de Tutun, fondată în anul 1860, când a fost construită și clădirea, și care s-a închis în 1961, după mai bine de un secol de existență.
Prezența tutunului în Ardeal este una care a influențat profund peisajul industrial al regiunii și a Clujului.
De la primele semințe de tutun aduse de o delegație otomană în 1576, până la transformarea fabricii de tutun în fabrică de tricotaje în anii ’60, tutunul a făcut parte din istoria orașului Cluj-Napoca.
Deși a fost interzis în 1676, de principele Apafi, iar în 1686 chiar și Dieta, parlamentul principatului, a luat o decizie în acest sens, consumul de tutun s-a răspândit rapid în regiune în secolele XVIII-XIX.
„Tutunul a ajuns în Ardeal în 1576, printr-o delegație otomană.
În 1676, principelui Apafi i s-a făcut atât de rău de la tutun, încât a interzis tutunul în întreg Ardealul; chiar și Dieta (parlamentul principatului) a luat o decizie în acest sens în 1686.
Dar în mare parte, în zadar, consumul de tutun s-a răspândit rapid în secolele XVIII-XIX”, se arată într-o postare pe Amintiri din Vechiul Cluj.
O nouă etapă în istoria tutunului din Ardeal a început în 1850, când autoritățile imperiale austriece au decis construirea unei fabrici de tutun în regiune.
Clujul a fost ales ca locație datorită existenței mai multor fabrici private de tutun în oraș.
Prima locație a fabricii a fost pe strada Universității, în clădirea Seminarului Catolic.
Cu toate acestea, odată cu creșterea numărului de angajați, a devenit evidentă necesitatea unei clădiri dedicate.
Astfel, în 1860, clădirile fabricii de tutun, viitoarea Somesul, au fost finalizate, devenind primele clădiri cu scop industrial din Cluj și găzduind cea mai mare fabrică din oraș.
„În 1850 oficialitatile imperiale austriece au decis construcția unei fabrici de tutun in Ardeal, locația aleasă fiind Clujul datorită faptului că existau deja mai multe fabrici private de tutun în oraș.
Prima locație a fost în strada Universității în clădirea seminarului catolic, însă creșterea numărului de angajați (de la 24 angajate, toate femei, în 1851 la peste 250 în 1858) a dus la necesitatea construirii unei clădiri dedicate”, se mai arată pe Amintiri din Vechiul Cluj.
Fabrica de tutun Somesul a fost martoră la numeroase evenimente sociale și economice importante.
În august 1882, aici a avut loc prima grevă din oraș, când angajatele au fost dispersate de 14 polițiști.
În 1890, aici a început producția de țigarete, iar la începutul secolului XX fabrica avea peste 1.
300 de angajați.
În 1929, asigura 13% din producția de produse de tutun a României.
Cu toate acestea, în 1960, producția de tutun a fost transferată la Timișoara, iar clădirile au fost preluate de Fabrica de Tricotaje Somesul.
Aici s-a format combinatul de tricotaje, incluzând și fabricile Flacăra și România Muncitoare.
În 2007, clădirile au fost demolate, fiind înlocuite cu o clădire de birouri.
Acest lucru a fost posibil întrucât clădirea nu avea statut de monument istoric.
Astăzi, memoria acestei fabrici reprezentative trăiește în inimile celor care au lucrat acolo și în istoria orașului Cluj-Napoca.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
