Ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu, a declarat că intrarea României în familia Schengen cu frontierele aeriene şi maritime reprezintă un moment important, în timp ce decizia de extindere cu frontierele terestre va fi una politică.
„Astăzi, 31 martie 2024, marcăm un moment important pentru România, important pentru Uniunea Europeană, integrarea României în spaţiul Schengen cu frontierele aeriene şi maritime.
Este un proiect concretizat, un rezultat al unor eforturi tehnice, administrative, diplomatice şi politice ale României.
Din punct de vedere tehnic, această realizare a fost posibilă prin îndeplinirea tuturor condiţiilor Schengen.
Pentru securizarea graniţelor au fost necesare reforme legislative, procedurale, administrative şi instituţionale, precum şi intensificarea cooperării internaţionale.
Fiecare pas a fost calculat şi adus la îndeplinire pentru a garanta securitatea internă şi externă a spaţiului Schengen, protejând totodată libertăţile fundamentale ale cetăţenilor noştri”, a spus Predoiu într-un mesaj transmis duminică de MAI, citat de Agerpres.
El a mai precizat că, odată cu intrarea în Schengen, cetăţenii români se vor bucura de o mobilitate sporită, trecând prin punctele de control ale Poliţiei de Frontieră fără a fi nevoie de verificarea documentelor de călătorie.
Predoiu a susținut, de asemenea, că eforturile pentru aderarea şi cu frontierele terestre sunt continue şi pe multiple canale diplomatice, precum şi prin munca din teren a Poliţiei de Frontieră şi a celorlalte structuri din Ministerul Afacerilor Interne.
„Sunt eforturi programate şi structurate care se desfăşoară în bune condiţii.
Relaţiile de cooperare cu ministerul omolog austriac sunt foarte bune, la fel şi cu comisarul european şi celelalte ministere de interne din statele membre ale UE.
Menţinem o comunicare continuă cu toţi partenerii noştri strategici pentru a sprijini eforturile de aderare completă la Schengen.
Perspectivele celei de a doua etape depind însă şi de factori care nu sunt în sfera de intervenţie diplomatică a ţării noastre, de evoluţii şi conjuncturi politice externe.
Decizia de extindere cu frontierele terestre va fi politică, la fel ca şi decizia privind Air Schengen.
Dar, în egală măsură, sunt convins că procesul este ireversibil şi că realizarea lui completă nu poate întârzia prea mult”, completează ministrul de Interne.
La începutul lunii martie, ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a insistat că trebuie mai întâi să vadă cum va decurge intrarea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, din 31 martie, iar abia apoi se va gândi și la următorul pas, accesul cu granițele terestre: „Orice altceva este contraproductiv”.
Prezent la reuniunea miniştrilor de interne şi de justiţie din UE, Gerhard Karner a fost întrebat de jurnalişti dacă în viitorul apropiat se va schimba ceva în poziţia Austriei în ceea ce priveşte intrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei, potrivit News.
ro.
„Am avut un dialog foarte deschis şi intens la începutul anului şi am ajuns la un compromis care va intra în vigoare la sfârşitul acestei luni, mai exact la sfârşitul lunii martie, aşa-numitul Schengen maritim şi Schengen aerian”, a spus Gerhard Kerner, referindu-se la acordul la care s-a ajuns pentru ca România şi Bulgaria să intre în Schengen cu graniţele aeriene şi maritime.
În acelaşi timp, ministrul austriac de interne a sugerat că Viena nu se grăbeşte cu luarea unei decizii în ceea ce priveşte graniţele terestre, preferând să vadă cum funcţionează acest Schengen parţial şi apoi „să se mai gândească”.
„Cred că este foarte important să punem în primul rând în aplicare acest compromis, să facem acest pas şi să ne gândim la următorul pas după aceea”, le-a spus Karner jurnaliştilior de la Bruxelles care ridicaseră problema nemulţumirilor pe care le au companiile austriece pentru că „blocada” de la graniţele cu Bulgaria şi România le îngreunează afacerile.
„Orice altceva este contraproductiv”, a replicat Gerhard Karner.
„Cred că este greşit să speculăm cu privire la efectuarea următorului pas înainte de a fi făcut primul pas”, a punctat ministrul austriac de interne.
„Ar trebui să ne uităm cum funcţionează (compromisul – n.
r.
) şi apoi sunt posibili următorii paşi.
„A face al doilea sau chiar al treilea pas înainte de primul este complet greşit şi contraproductiv şi, uneori, duce la faptul că oamenii nu sunt mulţumiţi de modul în care funcţionează mecanismul”, a insistat Karner.
