România este în Schengen începând de duminică, 31 martie, dar momentan doar cu granițele aeriene și maritime.
După repetate amânări și 17 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, românii pot călători liberi în statele din zona Schengen.
Prima schimbare care va fi observată de cei care doresc să călătorească în afara graniței, în state din Schengen, este că nu vor mai trebui să prezinte actele de identitate la controlul de frontieră de pe cele 17 aeroporturi și porturi.
Schimbările intră în vigoare pentru toate zborurile programate după miezul nopții.
Astfel, după intrarea în aeroport, pasagerii vor trece de controlul de securitate și se vor îndrepta direct spre poarta de îmbarcare, fără a mai face o oprire pentru controlul documentelor.
Autorităților pot implementa filtre specifice când vor să efectueze acțiuni de prevenire a infracțiunilor transfrontaliere și a migrației ilegale.
„Este important de menţionat că toţi pasagerii vor avea nevoie în continuare de un document de călătorie valabil.
În ceea ce priveşte minorii, precizăm că aceştia vor putea călători în Spaţiul Schengen cu exact aceleaşi documente pe care trebuie să le deţină şi la acest moment atunci când se deplasează în străinătate”, a precizat Ministerul de Interne.
hSecretarul de stat în Ministerul Afacerilor Interne (MAI) Bogdan Despescu a spus că nu vor exista obligaţii suplimentare pentru pasageri, ci doar pentru autorități.
El a explicat, joi, într-o conferință de presă, ce va implica aderarea României la Schengen cu frontierele aeriene și maritime, prezentând noile reguli:Potrivit reprezentantului MAI, vor fi făcute controale aleatorii pentru depistarea celor care au acte false de călătorie, care sunt urmărite sau care au interdicţia de a părăsi ţara.
Dacă în cadrul procedurilor de control nu sunt constatate probleme, pasagerii vor continua călătoria fără probleme, iar în cazul în care vor fi descoperite nereguli persoana în cauză va fi dusă în linia a doua de verificare, unde va fi clarificată situația.
Nici cetăţenii care vin în România din Schengen nu vor mai fi controlaţi după debarcare, aşa cum se întâmplă acum, la ghişee.
Tot într-un mod aleatoriu, pot fi verificaţi însă de echipele de Poliţie şi Jandarmerie.
„Pentru a simplifica interacţiunea cu cetăţenii şi a reduce timpul de verificare, la nivelul Ministerului Afacerilor Interne s-a îmbunătăţit mecanismul de control prin dotarea personalului nostru cu sisteme de scanare, de verificare a actelor într-o formă digitală şi sisteme care pot fi folosite în deplasare, mobil.
Dacă astăzi vorbim de aceste sisteme numai în tonete, în ghişee, de la 31 martie aceste dispozitive pot fi folosite în parcarea aeroportului, în zona de intrare în terminal sau în zona de îmbarcare către porţi”, a spus secretarul de stat în Ministerul de Interne.
Potrivit acestuia, din 31 martie va fi suplimentat personalul din aeroporturi şi porturi și vor exista și echipaje cu câini, pentru depistarea drogurilor.
„Această suplimentare de forţe are ca scop informarea, îndrumarea, sprijinul pasagerilor, precum şi depistarea celor care vor să profite de această facilitate pentru a părăsi România ilegal.
Totodată, vor acţiona echipaje canine specializate în detecţia drogurilor pe baza unor activităţi de analiză sau pe baza unor semnalări pe care şi astăzi le avem”, a mai afirmat Despescu.
În 2023, prin aeroporturile din România au trecut 23 de milioane de pasageri.
Pe aeroporturile din România au fost înregistrate, anul trecut, peste 160.
000 de curse, 66% dintre acestea fiind Schengen.
Peste jumătate din cele Schengen au fost pe Aeroportul Otopeni, urmat de Aeroportul Cluj-Napoca, cu aproximativ 3 milioane de pasageri, şi Aeroportul Iaşi, cu aproximativ două milioane.
Din totalul pasagerilor, 300.
000 au fost minori, iar în cazul a 2.
500 dintre aceştia s-a luat măsura nepermiterii ieşirii din ţară.
Conform Poliţiei de Frontieră, ei nu vor mai efectua controlul de frontieră şi vor merge, de asemenea, direct către poarta de îmbarcare.
Ei nu vor avea nevoie de niciun aviz suplimentar, putând să călătorească în spaţiul Schengen cu aceleaşi documente ca şi până în prezent.
Șeful Poliţiei de Frontieră, Cornel Laurian Stoica, a reamintit, duminică, ce documente sunt necesare dacă copilul călătoreşte însoţit doar de un părinte sau de o altă persoană:document de călătorie valabil; acordul celuilalt părinte dacă călătoreşte însoţit doar de unul dintre părinţi;acordul ambilor părinţi când călătoreşte însoţit de altă persoană decât părintele; doar documentul de călătorie dacă se deplasează la domiciliu/reşedinţă şi face dovada în acest sens; doar acordul unuia dintre părinţi când se deplasează la studii/concursuri/tratament medical şi face dovada scopului declarat al călătoriei.
Dacă minorul are peste 16 ani şi călătoreşte neînsoţit va avea nevoie de: document de călătorie valabil; acord din partea ambilor părinţi; doar document de călătorie dacă face dovada domiciliului/reşedinţei în ţara în care călătoreşte.
Pentru a vedea dacă minorii şi însoţitorii acestora au documentele necesare, poliţiştii de frontieră pot face controale aleatorii în incinta aeroportului.
„Dacă se constată că aceştia nu sunt în posesia lor, nu li se va permite ieşirea din ţară.
Însoţitorii minorilor, alţii decât părinţii sau reprezentantul legal, nu mai sunt obligaţi să prezinte certificatul de cazier judiciar în format fizic.
Acesta este consultat electronic de către poliţistul de frontieră.
Însă, dacă poliţistul de frontieră constată că însoţitorul minorului a săvârşit anumite infracţiuni prevăzute de lege, acestuia nu i se va permite ieşirea din ţară cu minorul.
Este vorba despre următoarele infracţiuni: omor; infracţiuni contra libertăţii şi integrităţii sexuale; infracţiuni privitoare la traficul şi exploatarea persoanelor vulnerabile; lipsire de libertate în mod ilegal; infracţiuni privind traficul de droguri sau precursori; trafic de ţesuturi sau organe umane; infracţiuni de terorism”, a precizat inspectorul general al Poliţiei de Frontieră.
Un calendar precis nu poate fi indicat încât Austria continuă să-și manifeste opoziția și să blocheze procedura de aderare deplină.
Autoritățile române au afirmat în repetate rânduri că doresc să încheie procedura până la finalul anului.
În Austria vor avea loc alegeri legislative în această toamnă, motiv pentru care analiștii spun că sunt puține șanse privind o schimbare de politică a guvernului condus de Karl Nehammer, care a făcut din migrație una din principalele teme publice.
Șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a salutat sâmbătă aderarea parțială a României și Bulgariei la spațiul Schengen, cu o zi înainte ca cetățenii celor două țări să nu mai fie supuși controlului de frontieră la aeroporturi și porturi.
Consiliul European va trebui să adopte o decizie prin care să stabilească data de la care se vor elimina controalele la frontierele terestre interne dintre Bulgaria, România și celelalte țări Schengen.
Comisia Europeană, condusă de von der Leyen, va continua să ofere Președinției Consiliului tot sprijinul necesar pentru a se asigura că o decizie privind frontierele terestre poate fi luată în cursul anului 2024.
Încă din 2011, Comisia Europeană a confirmat, în rapoartele de evaluare Schengen, că Bulgaria și România au îndeplinit toate cerințele pentru a face parte pe deplin din spațiul Schengen și a sprijinit activ acest proces.
Spațiul Schengen fără controale la frontierele interne este una dintre realizările UE cele mai apreciate de cetățenii europeni, a mai subliniat Comisia Europeană.
Spațiul Schengen este un format dintr-un grup de țări din Europa care și-au desființat granițele.
Aceasta înseamnă că puteți călători din Germania în Franța, de exemplu, fără a fi necesar să vă prezentați pașaportul din nou și din nou.
Astfel, puteți călători cu ușurință dintr-o țară în alta, ceea ce face călătoria prin Europa mult mai ușoară.
Aceste țări sunt: Austria, Belgia, Republica Cehă, Danemarca, Estonia, Finlanda, Franța, Grecia, Ungaria, Islanda, Italia, Croația, Letonia, Liechtenstein, Lituania, Luxemburg, Malta, Țările de Jos, Norvegia, Polonia, Portugalia, Slovacia, Slovenia , Spania, Suedia și Elveția.
De duminică, 31 martie, lor li se adaugă România și Bulgaria.
