Școlile din România vor putea avea sisteme de supraveghere audio-video în sălile de clasă, fără să fie necesar acordul părinților sau al profesorilor, măsură menită să combată cazurile de violență, potrivit unui anunț făcut la începutul acestei săptămâni de ministrul Educației, Ligia Deca.
Ca o reacție la decizia ministerului Educației, hotărâre ce nu a fost anunțată anterior, Consiliul Naţional al Elevilor susţine implementarea unor măsuri care să conducă la creşterea gradului de siguranţă în şcoli, dar cere reglementări clare privind amplasarea camerelor, durata stocării imaginilor și transparentizarea procedurilor de acces.
Anunțul recent al ministrului Educației, Ligia Deca, privind o posibilă schimbare a cadrului legislativ în legătură cu introducerea camerelor de supraveghere în școli fără acordul obligatoriu al profesorilor, părinților și elevilor de peste 18 ani a stârnit un val de reacții din partea actorilor implicați în procesul educațional.
Atât timp cât stocarea sigură a imaginilor video va reprezenta o prioritate, iar noul cadru legislativ va stabili criterii de transparență în desfășurarea acestei măsuri, reprezentanții elevilor susțin că demersul poate conduce la creșterea gradului de siguranță.
Însă, potrivit acestora, toți actorii implicați în actul educațional trebuie să ia parte la implementarea noilor măsuri.
„Atât timp cât stocarea sigură a imaginilor video va fi o prioritate, nu vor exista probleme.
Măsurile de securitate pot varia, un exemplu fiind controlul accesului, limitat la personalul autorizat, cu o justificare clară și documentată pentru deschiderea unei anchete – considerăm că aceasta este una dintre metodele corecte de accesare a înregistrărilor.
(.
.
.
).
Cu toate acestea, subliniem și importanța transparenței.
Elevii, profesorii și părinții trebuie să fie informați clar cu privire la amplasarea camerelor, tipul lor, durata stocării înregistrărilor și procedurile de acces.
Toate aceste aspecte trebuie să fie reglementate corespunzător”, potrivit mesajului publicat de Consiliul Național al Elevilor pe pagina de Facebook.
Înregistrările audio-video vor putea fi folosite doar pentru cercetarea eventualelor cazuri de violenţă, potrivit reprezentanților ministerului Educației, iar demersul face obiectul unei ordonanțe de urgență.
În prezent, instalarea camerelor de supraveghere în clase este permisă doar după consultarea cadrelor didactice, a părinţilor sau a elevilor majori.
„Modificarea propusă în proiectul de ordonanţă de urgenţă dă şcolii posibilitatea de a decide, în interesul comunităţii şi, sigur, în funcţie de specific, fără a mai fi condiţionată de acordul părinţilor sau al cadrelor didactice (.
.
.
) Practic, şcolile care au instalat un sistem de supraveghere audio-video monitorizează activitatea din sălile de clasă şi îşi asumă răspunderea pentru respectarea prevederilor privind protecţia persoanelor fizice în ceea ce priveşte prelucrarea datelor cu caracter personal”, a declarat, luni, ministrul Educației, Ligia Deca, în cadrul unei conferințe de presă.
La începutul lunii martie, sindicaliștii din învățământ solicitau Guvernului măsuri concrete pentru reducerea cazurilor de violență în școli.
În vara anului trecut, Ministerul Educației a propus noi măsuri pentru gestionarea fenomenului de bullying în unitățile de învățământ.
Potrivit ministerului, elevii care vor fi implicaţi în acte de violență vor fi obligaţi să participe la ore de consiliere psihologică.
În cazul în care elevii, părinții sau aparținătorii vor refuza planul de consiliere, Direcția Generală de Asistență Socială și Protecție a Copilului sau Inspectoratul Școlar Județean pot solicita consilierea obligatorie a elevului prin intermediul deciziei instanțelor de judecată.
Cu toate acestea, planul național de combatere a violenței în școli nu a devenit funcțional.
Potrivit datelor oficiale, aproximativ 12.
000 de elevi și 88 de cadre didactice au primit sancțiuni pentru acte de violență în mediul școlar, în anul școlar 2022-2023.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
