Ministrul de externe leton Krisjanis Karins, un potențial susținător al lui Klaus Iohannis la funcția de secretar general al NATO, a anunţat că demisionează după ce Parchetul General de la Riga a deschis o anchetă penală cu privire la cheltuielile ocazionate de deplasările sale, inclusiv cu avioane private, relatează presa din Letonia, citată de Agerpres.
Karins, al cărui nume a fost la rândul său vehiculat anul trecut pentru funcția de secretar general al NATO, și-a exprimat în luna noiembrie interesul pentru a-i succeda lui Jens Stoltenberg, însă ulterior nu și-a avansat candidatura.
El a declarat însă în ianuarie într-un interviu acordat podcastului „Power Play” găzduit de Politico că următorul secretar general al alianței ar trebui să fie dat de o țară care întrunește obiectivul de a aloca 2% din PIB cheltuielilor cu apărarea.
Karins a subliniat că Letonia investește „în jur de 2,4% din PIB-ul nostru pentru apărare anul acesta, și ne îndreptăm către 3% în următorii 3 ani”.
„Noi ne cam arătăm intențiile prin fapte, ceea ce cred eu că este important pentru orice secretar general pentru a putea vorbi cu membrii care nu fac încă asta”, a adăugat el cu privire la întrunirea obiectivului de cheltuieli al țărilor membre NATO.
Pe 14 martie, la doar două zile după ce Klaus Iohannis a anunțat oficial că și-a depus candidatura pentru șefia NATO, Karins a sugerat că țările membre nu ar trebui să se grăbească să îl aleagă pe olandezul Mark Rutte după ce SUA, Marea Britanie, Germania și Franța au anunțat pe 22 februarie că îl sprijină în ceea ce a părut o acțiune diplomatică concertată.
„Particularitatea funcţiei de conducere a NATO este că nu există o procedură de numire foarte clară.
Știm cu toţii că trebuie să ajungem acum la un consens între 32 de state.
Ceea ce a lipsit puţin este o discuţie sinceră şi deschisă despre ceea ce căutăm la un lider şi, mai ales, care este sarcina acelui lider.
Cum vedem noi, în mod colectiv”, a mai declarat el în comentarii citate de The Guardian.
Olanda nu a alocat în niciun an din cei 14 în care Rutte s-a aflat la putere 2% din PIB cheltuielilor militare, procentul scăzând până la 1,13% în 2015.
De altfel, acesta este unul dintre motivele pentru care nu doar Letonia, ci și celelalte două baltice și alți aliați de pe flancul de est sunt circumspecți cu privire la candidatura sa.
Postul public leton LSM a transmis joi că decizia a fost luată în urma unei întâlniri cu prim-ministrul Evika Silina.
Demisia lui Karins va intra în vigoare pe data de 10 aprilie, a precizat postul citat.
Data a fost aleasă întrucât pe 11 aprilie este programată o şedinţă a parlamentului, când deputaţii îl vor putea valida pe succesorul lui Karins.
Biroul procurorului general leton a anunţat pe 22 martie că a deschis o anchetă cu privire la deplasările cu avionul ale lui Karins, suspectând o risipă de fonduri în perioada în care acesta a fost premier.
Procurorul a luat decizia de a începe urmărirea penală pentru a clarifica caracterul zborurilor întreprinse de Karins între 2019 şi 2023, a informat parchetul într-un comunicat.
Scandalul a izbucnit după ce presa a relatat că 612.
000 euro din fonduri publice au fost cheltuiţi pe zborurile lui Karins din 2021 până în septembrie 2023.
Împreună cu costurile acoperite de Uniunea Europeană, cheltuielile au ajuns la un total de 1,36 milioane de euro, conform presei locale.
Legea letonă le impune angajaţilor statului să aleagă serviciile cele mai ieftine, inclusiv în ce priveşte cursele aeriene.
Or, Karins şi delegaţia sa s-ar fi deplasat de cel puţin 18 ori cu curse aeriene fără a respecta acest principiu, astfel încât costurile suplimentare au fost suportate de contribuabilii letoni şi europeni.
Karins se deplasa atunci mai ales în ţări spre care existau zboruri regulate directe de la Riga.
O anchetă a Curţii de Conturi a scos la iveală că zborurile fuseseră rezervate fără licitaţiile obligatorii.
Ancheta actuală a fost încredinţată Biroului naţional de luptă împotriva corupţiei.
„Mă încredinţez anchetei şi capacităţii de a reexamina deciziile luate în epocă de către cancelaria de stat”, responsabilă de deplasările şefului guvernului, a declarat Karins pe 22 martie într-un comunicat.
