Eforturile de decarbonizare ale Uniunii Europene s-au intensificat semnificativ în ultima perioadă, iar instrumentele pachetului legislativ Fit for 55, respectiv reforma EU ETS și noul regulament privind Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră – CBAM, au devenit principalele motoare care vor acționa în direcția creșterii taxării carbonului, impunând astfel costuri suplimentare companiilor în funcție de emisiile de carbon.
Dacă până acum prețul carbonului era o noțiune abstractă sau cunoscută doar acelor puțini operatori economici care dețin instalații staționare ce intră sub incidența schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră (GES) EU ETS, această eră se apropie de sfârșit.
Reforma sistemului EU ETS vine cu obiective extrem de ambițioase de decarbonizare, urmărind o reducere a GES de 62% până la 2030.
Taxarea carbonului a început să capete contur în anii ’90, odată cu creșterea conștientizării impactului emisiilor de gaze cu efect de seră asupra climei globale.
Inițiativele internaționale, cum ar fi Protocolul de la Kyoto (1997) și Acordul de la Paris (2015), au avut ca obiectiv reducerea emisiilor și limitarea creșterii temperaturilor globale.
Citește continuarea articolului pe blogul PwC România Articol semnat de Ana Maria Iordache, Partener D&B David și Baias și Dora Cristian, Senior Manager PwC România Articol susținut de PwC România
