13 șuruburi pe o parte a coloanei, 10 șuruburi pe cealaltă parte și două tije metalice alcătuiesc un sistem care susține coloana vertebrală a Alinei Negru, după 14 ani de dureri din ce în ce mai chinuitoare și multe nopți nedormite.
Toate acestea au fost montate în cadrul unei intervenții laborioase, care a durat 14 ore, efectuată de două echipe chirurgicale, coordonate de medicul neurochirurg Tiberiu Maior, cu ajutorul unei tehnologii de ultimă generație – sistemului robotic BrainLab, disponibilă în țara noastră doar în cadrul Spitalului MedLife Humanitasdin Cluj.
Operația i-a îndreptat Alinei coloana curbată sever de scolioză.
Acum, la 45 de ani, Alina are o postură mult mai dreaptă decât o avea la 20 de ani, este mai agilă decât era înainte de operație și mai încrezătoare ca oricând.
În plus, este mai înaltă cu aproape 5 centimetri.
Cu 5 ani în urmă, pentru o scolioză de gravitatea celei de care suferea Alina Negru, cu o curbură cu unghi Cobb de 70 de grade, la vârsta ei – de 45 de ani, când complicațiile încep să se facă simțite, intervenția chirurgicală s-ar fi putut face doar clasic.
Cel mai probabil, ar fi fost o operație în doi timpi, cu mai multe complicații și cu o traumă chirurgicală semnificativă pentru pacientă, spune dr.
Tiberiu Maior, medic primar neurochirurg la Spitalul MedLife Humanitas și din Cluj-Napoca: „În trecut, am avut operații care au durat 10-12 ore, după care am închis, iar a doua zi am continuat.
Așa ar fi stat lucrurile și în cazul acesta dacă nu exista sistemul Brainlab Loop-X & Cirq“.
Spitalul MedLife Humanitas a fost primul centru din România care a integrat această tehnologie de ultimă generație în practica neurochirurgicală, în timp ce la nivel european sunt doar 20 de centre de amploare similară, iar la nivel global, doar 60.
Aceste progrese uriașe făcute de România în tratamentul afecțiunilor sistemului nervos central și ale coloanei vertebrale îi fac pe pacienți să-și recapete încrederea în serviciile medicale din țara noastră.
Așa s-a întâmplat și în cazul Alinei Negru, din Cluj, care nu doar că a mers la consultații și la a doua opinie în străinătate, ci se și programase pentru o intervenție chirurgicală în Germania.
Totuși, dotările spitalului Humanitas și performanța echipei de neurochirurgi condusă de dr.
Tiberiu Maior au determinat-o să se răzgândească și să decidă să se opereze în România.
Dar povestea ei nu este doar despre operația de scolioză, e mult mai complexă de-atât.
Capitolul 1: MigreneleProblemele Alinei Negru au început după vârsta de 20 de ani, când a avut primele migrene.
Erau dureri puternice de cap, pentru care a consultat mai mulți medici, însă toți le puneau pe seama fluctuațiilor hormonale.
„Într-adevăr, migrenele apăreau înainte de menstruație, aproape lunar sau la două luni, iar medicii mi-au spus că poate fi vorba despre o dereglare hormonală, iar migrena a fost abordată mereu mai mult endocrinologic“, povestește Alina.
Cu toate acestea, migrenele deveneau din ce în ce mai frecvente, astfel că în ultimii ani erau și trei pe lună.
Cauza a fost elucidată de-abia cu cinci ani în urmă, de un profesor de neurologie de la Cluj, care a pus migrena în context: pacienta avea o scolioză accentuată, iar examenul clinic și investigațiile imagistice au indicat o malformație congenitală numită Arnold-Chiari.
În cazul acestei malformații, țesut din baza creierului herniază în canalul spinal cervical.
Practic, cutia craniană, care este puțin mai mică sau are o formă atipică, exercită o presiune asupra creierului, pe care-l împinge în jos, către coloana vertebrală, potrivit Mayo Clinic.
Deși este o malformație considerată rară, în ultimii ani, datorită progreselor tehnologiei imagistice, se diagnostichează tot mai frecvent.
În multe cazuri, malformația Chiari este asociată cu scolioza.
Profesorul de neurologie i-a recomandat atunci Alinei să meargă și la o consultație de neurochirurgie.
Capitolul 2: Scolioza și durerile de spateAlina a fost diagnosticată cu scolioză în adolescență.
La 20 de ani, curbura coloanei vertebrale ajunsese deja la un unghi Cobb de 50 de grade.
A primit indicația de operație încă de atunci, însă, neavând dureri sau alte simptome supărătoare pe care să le poată asocia cu scolioza, a ținut-o sub control prin kinetoterapie și fizioterapie.
Timp de 11 ani, de la 20 până la 31 de ani, nici nu a fost nevoie de altceva.
Însă în 2010, când era însărcinată cu fiul ei, au început simptomele.
„Aveam dureri destul de puternice în zona lombară în special.
Iar după ce am născut nu mi-a fost ușor, mai ales când plângea copilul noaptea și eu nu mă puteam duce la el așa cum aș fi vrut, să-l ridic, să-l iau în brațe.
Dar am avut toată susținerea familiei.
Soțul îmi dădea copilul la alăptat, o perioadă m-a ajutat mama, apoi am avut și o bonă“, își amintește Alina.
Treptat, durerile s-au agravat, astfel că în ultimii ani au început să-i afecteze serios calitatea vieții.
Nu putea să meargă mai mult de 200 de metri fără să ia o pauză, pentru că nu mai putea suporta durerea.
În plus, deja nu mai putea să doarmă noaptea, devenise un chin să se întoarcă de pe-o parte pe alta și avea somnul întrerupt, iar dimineața era obosită.
În vara anului trecut, durerea a început să se lase pe piciorul stâng: „Simțeam ca un curent alternativ care-mi trecea prin picior și până-n degete.
Ulterior, s-a transformat în dureri puternice“, spune Alina.
Capitolul 3: Operația de decompresie pentru malformația ChiariDin momentul în care a primit diagnosticul de malformație Arnold-Chiari, cu cinci ani în urmă, pentru Alina Negru au început documentarea și căutările.
A consultat mai mulți medici până când, acum trei ani a ajuns la o clinică din Aachen, Germania, care i-a confirmat diagnosticul și i-a propus o intervenție chirurgicală pentru scolioză, dar nu înainte ca ea să-și rezolve compresia cerebrală cauzată de malformația Chiari.
Echipa din Germania care urma să o opereze pe coloană era alcătuită din medici ortopezi, iar malformația necesita o intervenție de neurochirurgie, pe care ei nu puteau să o efectueze.
Hotărâtă să se opereze însă în Germania, Alina a mai vrut totuși și alte opinii medicale, astfel că a trimis rezultatele investigațiilor imagistice și în Turcia, unde i s-a propus o abordare similară.
A vrut o opinie și din România și așa a ajuns la dr.
Tiberiu Maior, de la Spitalul MedLife Humanitas, din Cluj, care, la rândul lui, i-a propus o abordare similară cu aceea a medicilor din străinătate.
Mai mult, dr.
Maior i-a explicat că intervenția de decompresie pentru malformația Chiari se poate realiza tot în Spitalul Humanitas.
Pentru că, la scurt timp de la consultație, în spital urma să fie adusă suita robotică Brainlab Loop‑X & Cirq, care promitea o experiență chirurgicală net superioară, cu rezultate excelente și multiple alte beneficii pentru pacientă.
Discuția cu dr.
Maior a determinat-o să își regândească planurile: „A fost chimie între medic și pacient, a contat enorm faptul că dumnealui și-a acordat tot timpul să-mi explice complexitatea cazului meu, încă de la prima consultație.
Mi-am dat seama că eu rezonez cu domnul doctor, iar prin tehnologiile de ultimă generație implementate de MedLife, am și șansa să fac o operație pe care înainte aș fi putut să o fac doar în străinătate.
Plus că aici am familia aproape – și asta a contat mult când am decis să rămânem acasă, la Cluj“.
Astfel, în mai 2022, echipa dr.
Tiberiu Maior a realizat prima intervenție, de decompresie în zona cervicală.
„Practic, intervenția a constat într-o incizie la nivel cervical, pe unde dr.
Maior a reușit să facă loc creierului, astfel încât să nu mai preseze pe coloana vertebrală.
Pentru asta, medicii au rezecat o jumătate din vertebra C1.
Operația s-a efectuat sub neuromonitorizare, iar recuperarea a fost una ușoară.
Am stat în spital de luni până joi, iar în ziua a noua după intervenție puteam deja să lucrez.
Simptomele s-au îmbunătățit imediat: deja după prima lună de la operație m-am dus la control și m-a întrebat domnul doctor dacă am mai avut migrene și i-am răspuns: «Care migrene?»“, povestește Alina.
Capitolul 4: Operația de scoliozăPasul chirurgical următor și final era și cel mai așteptat de Alina, pentru că durerile de spate deveniseră deja aproape insuportabile.
Astfel, la scurt timp după instalarea sistemului robotic BrainLab în cadrul Spitalului MedLife Humanitas, a avut loc intervenția pentru scolioză, pe 21 noiembrie 2023.
„La ora 8 și jumătate dimineața, am fost pregătită pentru operație, apoi timp de 14 ore, am fost sedată, monitorizată, iar echipele de medici s-au rotit, și-au dat concursul să-mi îndrepte coloana și să îndepărteze fragmentele de os care, de-a lungul timpului, s-au depus pe curbură tocmai ca să susțină coloana“, spune Alina.
Din cele 14 ore, prima parte a acestui timp a fost dedicată pregătirii sistemului de imagistică robotică mobilă și de chirurgie robotică BrainLab Loop‑X & Cirq.
„Implementarea părții de neuromonitorizare durează cam o oră-o oră și jumătate.
Toate aceste intervenții chirurgicale sunt efectuate în neuromonitorizare.
Adică, în timp ce pacientul este în anestezie generală, el are activitatea măduvei spinării permanent monitorizată.
Asta conferă o siguranță foarte mare în actul chirurgical.
Atunci când operăm coloana vertebrală, lucrăm cu șuruburi, cu instrumente mari și grele pe lângă măduva spinării, care trebuie să fie atent monitorizată.
Practic, neuromonitorizarea e ca o santinelă – nu ne lasă să greșim.
Apoi, după implementarea neuromonitorizării, mai durează și setarea robotului, scanările – sunt foarte mulți timpi în care noi nu operăm propriu-zis“, explică dr.
Tiberiu Maior.
Două echipe chirurgicale, alcătuite din patru chirurgi, dintre care unul din Germania, au efectuat intervenția, care, potrivit medicului Tiberiu Maior, a cuprins două etape: una extrem de modernă, cu tehnologie de ultimă oră, una clasică, convențională.
Să le luăm pe rând.
Prima etapă a operației și rolul esențial al chirurgiei robotice Brainlab Loop‑X & CirqPe scurt, intervenția pentru scolioză constă în îndreptarea coloanei vertebrale folosind o schelă metalică.
Se introduc în zona curburii câte două șuruburi în fiecare vertebră, după care șuruburile se interconectează cu două bare.
Cu ajutorul acestor bare, apoi, se aliniază coloana.
„Compunerea acelui exoschelet se făcea, tradițional, cu ajutorul unui aparat de radiologie portabil, iar noi, echipa chirurgicală, lucram cu șorțuri de plumb.
Practic, introducerea șuruburilor în coloană se făcea sub controlul unui aparat de radiologie portabil.
Acest aparat nu doar că iradiază întreaga echipă, chiar dacă folosim șorțurile de plumb.
În plus, echipamentul de radioprotecție cântărește 26-27 de kilograme, e ca și cum ai sta cu o armură de plumb pe tine.
Or, asta era epuizant – erau intervenții chirurgicale în care trebuia să te duci la sală, să ai o condiție fizică foarte bună.
Acum, cu aceste sisteme moderne, noi nu mai folosim absolut deloc echipamente de radiologie portabile.
Este o cu totul altă filosofie, iar tehnologia robotică permite o precizie foarte mare.
Noi, chirurgii, suntem chiar entuziasmați de aceste progrese tehnologice“, spune neurochirurgul.
Etapa convențională de segmentare a zonei de curburăCealaltă etapă despre care menționa dr.
Maior a presupus cel mai mult efort din partea echipei chirurgicale.
„Scolioza în acest caz avea curburi foarte mari, iar o astfel de intervenție se realizează, de regulă, în adolescență.
În cazul pacientei noastre de 45 de ani, în timp, zona cea mai deformată s-a osificat.
Coloana vertebrală era transformată, practic, într-o piatră pe zona de curbură.
“De aceea, chirurgii au avut nevoie de daltă și de ciocan și, ca într-un laborator de sculptură, au reușit să modeleze blocul osos și să-l segmenteze, pentru a-l putea îndrepta.
„Acolo a fost partea dificilă, traumatizantă a cazului.
Am fi fost la grea încercare dacă ar fi trebuit să facem și instrumentația cu halatele de plumb“, consideră medicul.
Rezultatul intervenției a fost spectaculos: de la două curburi, dintre care una cu unghi Cobb de 70 de grade, coloana Alinei are în prezent o singură curbură, de 15-20 de grade.
„Este un unghi fiziologic aproape.
Nu există om care să nu aibă un anumit grad de curbare a coloanei, o diferență față de o linie dreaptă.
Asta mai ales pentru că predomină musculatura de pe partea dominantă.
Oamenii dreptaci au musculatura pe partea dreaptă mai dezvoltată, stângacii – pe partea stângă.
Asta automat duce și la o deviere în ax a coloanei vertebrale spre dreapta sau spre stânga“, explică dr.
Maior.
Intervenția a fost un succes.
După operație, totuși, Alina a rămas internată timp de o lună, din cauza unor complicații.
„Din nefericire, am avut și câteva complicații.
La o intervenție de așa o magnitudine, sub anestezie generală atât de mult timp, cu o incizie de un metru, pe tot spatele, corpul a reacționat și atunci am avut câteva complicații din zona infecțioasă, dar mi-am revenit încet și – ce e cel mai important – am simțit că toată lumea, de la infirmieri la chirurgi, și-a dat concursul ca eu să fiu bine.
M-am simțit om, comparativ cu alte locuri, mai ales în spitalele publice.
Aici am simțit empatie, putere de la fiecare în parte și de la toți împreună“, spune cu emoție Alina.
Capitolul 5: O nouă viață după operațieRecuperarea nu a mai fost la fel de ușoară ca după prima intervenție – de decompresie cervicală.
A fost nevoie de foarte multă determinare din partea Alinei ca să se poată pune pe picioare.
În primul rând, pentru că durerile postoperatorii au fost puternice.
În al doilea rând, pentru că a trebuit, efectiv, să reînvețe să meargă, să urce și să coboare scări.
Ce a ajutat-o să-și păstreze motivația? „Pentru mine cel mai mult a contat, cred, faptul că am simțit că am toată echipa medicală lângă mine.
Chiar dacă familia nu a putut să stea cu mine în spital, faptul că am avut echipa alături de mine – de la medici, asistenți, infirmiere, faptul că am putut comunica zilnic cu familia m-a ajutat să mă simt mai bine cu fiecare zi care a trecut.
În plus, în timpul operației am pierdut destul de mult sânge, iar colegii s-au mobilizat și s-au dus la centrul de transfuzie să doneze sânge pentru mine.
Și asta mi-a dat putere și curaj.
Primii pași după operație i-am făcut în jur de 15 decembrie – m-au ținut dr.
Maior de un braț, un alt medic de celălalt și mi-au arătat că pot să merg și atunci m-au motivat și mai tare“, răspunde Alina.
Acasă a plecat pe 20 decembrie, pe picioarele ei, astfel că s-a bucurat de sărbători alături de familie.
A urmat un program intensiv de fizio-kinetoterapie, pe care va trebui să-l continue mai multă vreme.
La trei luni de la operație, chiar dacă încă are de recuperat, se simte mai bine decât în urmă cu zece ani: „Acum dorm bine noaptea, nu mai mai trezesc de patru-cinci ori pe noapte din cauza durerilor, ca să mă întorc de pe-o parte pe alta, sunt pe drumul cel bun, numai că recuperarea va fi una mai de durată.
Deja din ianuarie, după control, am început să merg gradual la serviciu.
Încă trebuie însă să am grijă ce mișcări fac, să nu fac mișcări bruște, pentru că e important să se sudeze implanturile făcute de domnul doctor împreună cu echipa.
În rest, pot să mă plimb, ceea ce visam de mult timp.
Dacă înainte mergeam 200 de metri și trebuia să mă opresc din cauza durerilor, zilele trecute am făcut o plimbare de 4 kilometri prin pădure fără dureri“.
Alina a început o nouă viață, una normală.
Iar acum, dincolo de absența durerilor, de poziția mult îmbunătățită și de mobilitatea ridicată, intervenția chirurgicală i-a adus și un bonus: a făcut-o mai înaltă cu aproape 5 centimetri.
Suita de echipamente Brainlab aflată în dotarea Spitalului MedLife Humanitas din Cluj este formată din sistemul de imagistică tridimensională intraoperatorie Loop-X, sistemul de neuronavigație Curve și brațul robotic Cirq.
Acest ansamblu, prin componentele sale, permite aplicarea unor tehnici chirurgicale care nu ar fi posibile în neurochirugia clasică.
Echipa Spitalului MedLife Humanitas folosește sistemul robotic în abordarea cazurilor complexe de tumori ale coloane vertebrale și în special, în sfera diformităților, apanajul chirurgiei spinale asistate robotic.
Pacienții resimt avantajele tehnologiei robotice Brainlab printr-un timp mai scurt petrecut în operație, sub anestezie generală, o rată a complicațiilor mult scăzută, dureri postoperatorii diminuate, posibilitatea de mobilizare extrem de rapidă după operație și perioadă minimă de spitalizare.
***Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.
Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.
Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor.
La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.
Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.
Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.
medlife.
ro.
Articol susținut de MedLife
