Unul din șase locuitori din Anglia și Țara Galilor s-a născut în afara Regatului Unit, potrivit unui recensământ realizat în 2021, un procent mai mare decât în Statele Unite sau alte state importante din Europa, precum Germania.
De altfel, migrația a devenit una din temele majore de dezbatere politică, atât din rațiuni electorale, precum a fost în cazul Brexit, dar și ca urmare a unui val de migrați în plină desfășurare, relatează presa internațională.
Potrivit unui sondaj Ipsos din septembrie 2023, 48% dintre britanici au spus că ar prefera să vadă mai puțină migrație, în timp ce 22% au spus că ar vrea mai multă.
Alți 22% au răspuns că nivelul migrației ar trebui să rămâna la același nivel cu cel din prezent.
Potrivit unei analize The Guardian, când guvernul laburist al lui Tony Blair a venit la putere în 1997, doar 3% dintre britanici menționau imigrația ca temă imporantă.
Acest procent a ajuns la 48% în 2016 în timpul campaniei pentru Brexit.
De altfel, tema a fost folosită puternic de către tabara care milita pentru părăsirea Uniunii Europene.
Problema imigranților și solicitanții de azil este consideră de conservatori mai importantă decât starea economiei, potrivit sondajelor YouGov.
Acest lucru a împins subiectul în centrul dezbaterii publice.
Deși este fiul unor imigranți, premierul Rishi Sunak a avertizat privind efectele negative ale acestui fenomen aspra societății.
Alți politicieni, precum fosta ministră de interne Suella Braverman, au fost mult mai duri și au declarat că multiculturalismul a eșuat.
O analiză The Economist asupra problemei imigranților din Marea Britanie arată, însă, că țara a reușit foarte bine să integreze imigranții și a atras persoane calificate dintr-un număr foarte ridicat de țări.
Dacă în spațiul public, în special în mediul online, imigranții sunt prezentanți mai mult ca tineri care încearcă disperați să treacă ilegal Canalul Mânecii, datele statistice arată că imigranții provin în cea mai mare parte din clasa de mijloc și sunt majoritar femei.
De asemenea, imigranții reușesc să se stabilizeze economic foarte rapid, iar copiii lor se descurcă foarte bine în școli.
Un exemplu care ilustrează foarte bine transformarea Regatului Unit într-o țară de imigranți este orașul Reading, un oraș de 174.
000 de locuitori aflat la 60 de kilometri de Londra, unde o treime din populație este născută în afara țării.
Cei mai mulți provin din state precum Pakistan sau Nepal, dar sunt comunități important de aprope 10.
000 de persoane și din Italia, România sau Polonia.
Reading este atât de atractiv pentru migranți întrucât costul de trai este mai mic decât în marile orașe, dar în același timp este foarte ușor de făcut naveta către locuri de muncă bine plătite din Londra.
De asemenea, orașul nu s-a confruntat niciodată cu valuri de violență împotriva migranților precum s-a întâmplat în ultimele decenii în Londra.
Copiii imigranților o duc mai bine în Marea Britanie decât în alte state europene, potrivit datelor citate de The Economist, ceea ce oferă un posibil răspuns pentru întrebarea de ce aleg oamenii să migreze în Marea Britanie.
Potrivit acestor date, 77% dintre copiii de imigranți merg la universitate, peste media națională de 62%.
Marea Britanie s-a confruntat cu trei valuri importante de migranți.
Primul s-a produs imediat după Al Doilea Război Mondial, fiind compus din migranți din Commonwealth și în ciuda faptului că a transformat țara nu a generat nemulțumire în societate.
Al doilea val important s-a produs odată cu acceptarea în UE a statelor din Europa centrală și de est.
Întâî, în 2004, când opt state au pătruns în UE, iar apoi în 2014 după ce s-au ridicat restricții impuse bulgarilor și românilor.
Acest val s-a văzut rapid în felul în care arată compoziția etnică a populației.
Polonezii reprezintă acum al doilea cel mai numeros grup, după indieni.
Românii sunt pe locul patru, în timp ce italienii sunt pe șase.
Al treilea val este în plină desfășurare, dar de această dată imigranții nu mai vin dintr-o zonă anume, ci din toate colțurile lumii.
Dacă în al doilea val au venit mulți polonezi, în 2023 doar 1.
500 de permise de muncă au fost acordate polonezilor.
În schimb, 27.
800 au fost acordate unor persoane din Filipine, 46.
200 din Zimbabwe și 163.
500 din India.
Numărul de turiști străini din universitățile britanice s-a triplat față de sfârșitul secolului XX.
Circa 380.
000 de studenți străini erau înscriși în anul academic 2021-2022.
Mai bine de jumătate proveneau din China, India și Nigeria.
Potrivit unor date centralizate de BBC, în 2022, migrația netă (diferența dintre numărul de persoane care au sosit în Marea Britanie față de cei care au părăsit-o) a fost de 745.
000 de persoane.
În 2023, numărul de vize emise pentru persoane care s-au relocat în Marea Britanie a fost de 1,4 milioane.
După Brexit, guvernul britanic a introdus un sistem de vize pentru persoanele care vor să se mute în Marea Britanie.
Acestea sunt acordate, printre altele pentru studiu, lucru sau motive umanitare.
În 2023, 616.
000 de vize au fost alocate pentru muncă, 606.
000 pentru studiu, 102.
000 din motive umanitare (persoane din Ucraina sau Hong Kong) și 81.
000 pentru reîntregirea familiei.
Cât privește numărul migranților ilegali, potrivit datelor BBCpentru 2022, 25.
043 de persoane au ajuns în Marea Britanie după ce au traversat Canalul Mânecii cu bărci.
În primele nouă luni din 2023, au sosit 20.
973 de migranți cu 436 de bărci.
Aproape un milion de români se aflau la final de 2021 în Marea Britanie, nota anul trecut Radio Europa Liberă care cita informațiilor puse la dispoziție de către autoritățile statelor de reședință responsabile de evidența străinilor, misiunilor diplomatice și oficiilor consulare, la sfârșitul anului 2021.
Europarlamentarul Rareș Bogdan, care este președintele PNL Diaspora, scria în ianuarie 2023 pe Facebook, că 1,4 milioane de cetățeni români trăiesc în Marea Britanie, dintre care 450.
000 în zona metropolitană a Londrei.
Surse: BBC, The Economist, The Guardian
