Vicepremierul bulgar Mariya Gabriel, care trebuia să preia conducerea guvernului în baza acordului de coaliție, a anulat negocierile pentru formarea noului guvern pe motiv că partenerii de guvernare au introdus noi condiții cu care nu este de acord, relatează agenția dpa citată de Agerpres.
Premierul Nikolai Denkov a demisionat la începutul lui martie pentru a ceda locul fostului comisar european Mariya Gabriel, aşa cum prevede un acord încheiat în iunie 2023 după o criză îndelungată.
Dar negocierile pentru formarea noului executiv s-au dovedit dificile din cauza pretențiilor celor două formațiuni.
După mai multe tentative de acord, Gabriel a declarat duminică că ea şi echipa de negociere a alianţei sale pro-occidentale de centru-dreapta (GERB-SDS), încheie discuţiile de creare a coaliţiei cu partenerul lor (PP-DB) partid liberal-conservator pro-occidental.
Potrivit presei bulgare, coaliția nu a căzut de acord privind funcțiile importante din viitorul guvern pe care urma să-l conducă Mariya Gabriel.
Mariya Gabriel a insistat să-şi păstreze funcţia de ministru de externe după preluarea conducerii guvernului, în timp ce partidul ei GERB viza portofoliile Apărării şi Energiei.
În urma eșecului de a ajunge la un acord cu partenerii de guvernare, Gabriel a anunțat că va refuza nominalizarea pentru funcţia de prim-ministru și va retrage lista depusă care urma să fie votată luni în Parlamentul de la Sofia.
În replică, fostul premier Denkov a subliniat că el și-a ținut partea de acord și a demisionat și a cerut alianței GERB-SDS să-și respecte la rândul ei partea din acordul tacit încheiat în iunie 2023 care prevedea că miniștrii sunt schimbați doar de comun acord.
„În loc să aruncăm ţara în haos, să ne ţinem de cuvânt”, a cerut Denkov.
„Negocierile privind formarea Consiliului de Miniştri au arătat că nu a existat un acord reciproc privind schimbarea miniştrilor”, a declarat el.
Un eșec în negocieri ar putea duce la convocarea unei noi runde de alegeri.
Ar fi pentru a șasea oară în trei ani când bulgarii sunt chemați la urne.
Procedural, legea cere ca două mandate guvernamentale propuse de şeful statului, Rumen Radev, să eşueze înainte de convocarea unor noi alegeri.
Cu cinci alegeri între 2021 şi 2023, Bulgaria a traversat un impas politic fără precedent de la căderea comunismului în 1989, înainte de a găsi un compromis vara trecută.
Sub guvernul Denkov, această ţară membră a UE şi NATO, dar divizată şi apropiată istoric de Moscova, a făcut un viraj pro-european, în special în ceea ce priveşte războiul din Ucraina.
A decis astfel să trimită Kievului rachete, vehicule blindate şi muniţie, demarcându-se de guvernele interimare precedente.
Străduindu-se să lupte împotriva corupţiei endemice, a deschis uşa spaţiului Schengen de liberă circulaţie, un prim pas fiind planificat pentru 31 martie cu ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime, interne ale UE.
Şi speră să obţină un acord pentru ruta terestră până la sfârşitul lui 2024.
Această nouă criză ar putea, totuşi, să compromită aceste eforturi şi să ameninţe ambiţiile Bulgariei de a adera la zona euro în 2025.
