Întrebarea a fost: la alegerile parlamentare, ce partid politic ați vota? S-au exprimat tinerii cu domiciliul în România, nu și cei din străinătate.
După AUR vin USR și PNL.
Inițiativa civică „Tinerii Votează”, care a avut ideea sondajului realizat telefonic de IRES, vrea să prezinte rezultatele pe 3 aprilie, la Palatul Parlamentului, în fața liderilor partidelor parlamentare.
Inițiativa civică „Tinerii Votează” a publicat în această săptămână o primă parte a rezultatelor sondajului intitulat „Tinerii din România în anul electoral 2024”.
Sondajul a fost realizat telefonic, la nivel național, pe un eșantion de 800 de persoane cu vârsta de 18-35 de ani, de către institutul sociologic IRES de la Cluj.
Marja de eroare este de +/- 3,5%.
În rezultatele prezentate public nu au existat datele opțiunii de vot.
„Vom prezenta rezultatele pe 3 aprilie, când o să avem un eveniment la Palatul Parlamentului, cu şefii partidelor politice”, a explicat Vlad Adamescu, 23 de ani, membru al inițiativei „Tinerii Votează”, pentru cititorii HotNews.
ro.
În interviul cu ziariștii, tinerii au dezvăluit însă câteva lucruri despre opțiunea de vot.
Întrebat cum arată AUR în intențiile de vot ale tinerilor, Răzvan Petri, de la „Tinerii Votează”, a răspuns că „Pandemia de Covid i-a permis lui George Simion și AUR să captureze acest sentiment (n.
red.
: de vot anti-sistem) şi să câştige mai mulţi tineri decât orice alt partid”.
Intențiile de vot parlamentar pentru AUR la tinerii de 18-35 sunt în jur de 15%, puțin mai mari decât pentru USR și PNL, susțin surse HotNews.
ro care au văzut raportul pe care tinerii îl vor prezenta pe 3 aprilie.
Câți dintre tineri votează?În cadrul sondajului realizat de IRES, tinerii spun că 58% se vor duce „cu siguranță” la vot și 25% „cel mai probabil” vor participa la alegerile din acest an.
La alegerile parlamentare din anul 2020, puțin peste 25% dintre tineri (cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani) au mers la vot.
Răzvan Petri și Vlad Adamescu sunt fondatorii Politică la Minut, un proiect prin care le explică tinerilor, prin postări pe Instagram în special, cum „funcționează Uniunea Europeană și politica românească”, conform propriei descrieri.
Studiul are concluzii mult mai largi decât opțiunile de vot.
Recent, cei doi au lansat și Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare (CDBG) – partea academică a Politică la Minut.
În plus, s-au alăturat inițiativei „Tinerii Votează”, prin care încearcă să-i convingă pe tineri să iasă la vot.
Cei doi au o mai veche participare la acțiunile civice.
Petri și Adamescu au fost invitați de mai multe ori să vorbească cu tinerii din școli despre implicarea în sfera publică și despre cum se pot implica în schimbările pe care și le doresc de la statul în care trăiesc.
„Pe tot continentul, imaginea alegătorului de dreapta radicală – de obicei alb, bărbat și, mai ales, bătrân – se schimbă, iar studiile sugerează că în mai multe țări sprijinul pentru extrema dreaptă crește cel mai rapid în rândul alegătorilor mai tineri”, notează The Guardian, care adaugă și că studiile arată că extrema dreaptă nu este o primă opțiune pentru toți tinerii din Europa, dând drept exemplu țări precum Austria, Germania, Suedia și Danemarca.
Ce intenții de vot au tinerii din România în anul electoral 2024? HotNews.
ro a vorbit cu Răzvan Petri și Vlad Adamescu pentru a înțelege tendința de vot a tinerilor din România pentru alegerile din acest an.
Răzvan Petri și Dan Adamescu s-au remarcat de-a lungul anilor prin mai multe inițiative civice nonpartizane-Ce v-aţi propus să aflaţi prin această cercetare?Vlad Adamescu: Ne dorim să aducem în atenţie o discuție despre politici și despre programe politice în dezbaterea publică.
Vrem să aducem tinerii la vot, dar vrem să şi voteze informat.
Alexandru Manda, preşedintele Centrului Agora pentru Democraţie, vorbise deja cu cei de la IRES pentru acest studiu şi apoi a venit către noi, pentru că puteam să-l popularizăm pe pagina „Politică la minut”.
Răzvan Petri: Voiam să avem date în spatele a ceea ce spunem noi despre tineri, despre problemele lor.
Dar ideea lui Alexandru a fost să avem datele concrete, să le punem și în fața decidenților şi să-i putem întreba: „Ce faceți voi în privința asta?”.
-Majoritatea tinerilor nu au încrede în democraţia din România, arată sondajul.
De ce credeţi că au această opinie?Răzvan Petri: Cred că printre motivele principale se află felul în care s-a făcut tranziția în România de la comunism la democrație.
Practic, acei 10 ani, din 1990 până în 2000, au fost decisivi.
Deşi mulţi dintre respondenţi nu s-au născut atunci, comportamentele astea se transmit.
Mulţi dintre politicienii noștri de acum s-au format în anii ’90 şi la începutul anilor 2000 şi nu oferă electoratului tânăr o opțiune viabilă.
Elitele politice românești sunt organizate ca un cartel politic.
Sunt aceiași, e vorba de un grup de vreo 100 de politicieni care sunt mereu în fruntea statului și se învârt în funcții și se schimbă de la un partid la altul.
Fără a ţine cont de ideologia partidelor lor sau de ideologia proprie.
Vlad Adamescu: România a reușit să se dezvolte enorm în ultimii ani.
Avem regiuni foarte dezvoltate – viața este chiar europeană în București şi în orașele mari -, dar vedem că dezvoltarea și beneficiile pe care ni le-a dus UE nu au fost distribuite egal.
Adică nu toată țara s-a dus în față deodată.
Sunt regiuni uitate și sunt categorii sociale întregi uitate.
Sunt tineri care nu au aceleaşi oportunităţi, nu au un nivel de trai decent.
În România, contează foarte mult unde te naști.
Dacă te naști în București-Ilfov, care este la un nivel de dezvoltare de 160% din media de UE, eşti foarte norocos.
Dacă te-ai născut, de exemplu, în regiunea nord-est, ești la un nivel de 40% din media UE.
Or, tu, când auzi că România s-a dezvoltat foarte mult, când auzi ce bine e în România şi că ar trebui să rămâi aici, devine frustrant, pentru că, pentru tine, situația nu s-a schimbat.
De aceea vedem și o categorie de tineri foarte progresistă, foarte pro-UE, care înțelege că, totuși, România s-a schimbat.
Dar vedem şi o categorie destul de mare de tineri care trăiesc în orașele mici sau în mediul rural, care nu-și pot da seama despre dezvoltarea pe care ei nu o simt.
-Sondajul mai arată că 74% dintre tineri nu ţin cont de ideologia politică cu care se identifică atunci când votează.
Răzvan Petri: Pentru că partidele nu sunt ele serioase și nu țin cont de ideologie.
Putem vedea şi noi că politicieni schimbă partidele ca pe șosete.
Şi tinerii văd asta.
Văd, de pildă, că PSD e un partid social democrat pe hârtie, pot să citească o ideologie, dar în realitate văd şi că nu își respectă valorile.
De aceea cred că în sondajul pe care l-am prezentat spun exact asta: nu ţinem cont de ideologie, pentru că politica e personalizată.
-În acest context, în ce direcţie vor merge alegerile lor politice?Vlad Adamescu: Se uită la cine este la guvernare și se gândesc: „Domnule, ăștia nu-mi oferă nimic!”.
Şi, automat vor merge să voteze cu partidele sau politicienii care sunt antisistem, anti-PSD-PNL.
În momentul în care ai un cartel politic, cum e PSD-PNL, automat ai reacții anti-cartel.
Iar tinerii din România se orientează înspre acele partide sau candidați care au un discurs anti-elite, anti-establishment, indiferent de forma pe care o ia acest discurs, indiferent că e vorba de o formă pro-europeană, cum am mai văzut în 2020, sau o formă anti-elite, anti-Uniunea Europeană.
-La ce să ne aşteptăm în anul electoral 2024? Vlad Adamescu: O întrebare din sondajul nostru era dacă opțiunea voastră politică va diferi anul acesta față de 2020.
Or, pentru 64% răspunsul era că va diferi.
Putem să bănuim unde o să se ducă aceşti 64%.
Răzvan Petri: Acest vot antisistem nu este unul nou, el a existat și în 2019-2020, dar atunci a beneficiat partidul care era atunci nou, USR.
Pentru că ei capturau acest sentiment din societate de „nu-i mai vrem pe ăştia, că ne-am săturat”.
Dar acum a apărut un un alt partid anti-sistem, care s-a născut în 2020, dar a câștigat foarte mult de atunci, AUR, care a luat el acest public și a reușit să trezească și alte zone adormite din societate.
„Vreau să votez cu cineva care să poată rade tot”, se gândesc tinerii.
Or, ăsta e discursul AUR: noi scoatem din rădăcini establishment-ul şi vrem să-l înlocuim.
Ei capturează foarte bine furia și par că se luptă pentru mine acolo.
-Credeţi că partidele sistemului i-au abandonat pe tineri în braţele AUR iar acum se află în situaţia în care aceştia preferă mai mult AUR decât pe ei?Răzvan Petri: Da.
Şi să fie clar aici, chiar dacă acest clivaj exista, el era oarecum adormit.
Tinerii votau cu USR că era antisistem în 2019-2020.
Dar nimeni n-a putut să prevadă criza COVID care i-a permis AUR să se afirme.
Pandemia de Covid i-a permis George Simion și AUR să captureze acest sentiment şi să câştige mai mulţi tineri decât orice alt partid.
În momentul în care AUR a apărut, din partea partidelor tradiţionale nu a existat comunicare strategică, nu a existat o analiză să vadă, nu știu, care categorii sociale sunt vulnerabile și cum pot fi ele radicalizate.
Nu au arătat intenţia de a comunica și de a atenua impactul asupra unor categorii sociale.
Aici este vina lor.
Ei au lăsat tinerii în brațele extremiştilor pentru că n-au atenuat în niciun fel efectele acestor crize asupra tinerilor.
Tinerii au fost foarte afectați de criza COVID și de războiul din Ucraina.
Pentru că amândouă au dus tumult economic și ea a afectat foarte mult, pentru că sunt cele mai vulnerabile, tradițional, categorii, pentru că n-au venit stabil, n-au încă o carieră stabilă, familie.
Și România se înscrie să zicem trendul ăsta.
-Aveţi şi o cuantificare a acestor alegeri? În ce măsură se îndreptă tinerii către partide precum AUR?Răzvan Petri: Pentru început, să ne uităm pe datele din 2020, 34% din voturile pentru AUR au venit de la categoria de vârstă 18-34.
Anul acesta putem să bănuim că este la fel.
-Dar ați măsurat intenția de vot şi aveţi cifre care arată că AUR este partidul pe care tinerii îl preferă?Vlad Adamescu: Da.
Vom prezenta rezultatele pe 3 aprilie, când o să avem un eveniment la Palatul Parlamentului, cu şefii partidelor politice.
-Cum credeți că vor reacționa liderii partidelor tradiționale atunci când, la Palatul Parlamentului, le veți spune că AUR îi depășește din punct de vedere al intențiilor de vot a tinerilor?Vlad Adamescu: Nu cred că vor reacționa în vreun fel, cred că vor continua să facă exact ce au făcut și până acum.
Adică nu văd să aibă vreun impact la adresa alianței.
Coaliția creşte tocmai sentimentul anti.
Pentru că lumea vede că nu e nicio diferență între cele două mari partide.
Răzvan Petri: Ar trebui să fie un wake-up call.
Am mai fost în această situaţie în 2000, la alegerile dintre Ion Iliescu şi Vadim Tudor.
Dacă ei, teoretic, au făcut această coaliție de guvernare ca să oprească creșterea sentimentului anti… Or, întrebarea ar fi dacă chiar funcționează această idee a coaliției, pentru că și teoria, dar și practica ne arată că momentul în care există un cartel politic care se închide și se creează un monopol, sunt generate reacții foarte virulente antisistem, capturate, pe fondul crizelor, de partide precum AUR.
-Credeți că vor fi surprinşi să vadă rezultatele cercetării?Vlad Adamescu: Nu cred că îi vor surprinde neapărat.
Că toate partidele își fac propriile cercetări, pe care nu le fac neapărat publice.
Deci probabil că știu ce ne arată și nouă sondajul ăsta.
Cred că se vor gândi la cum pot integra AUR, cum pot să-l atragă practic în acest cartel politic, cum pot să neutralizeze amenințarea asta reprezentată de extrema dreaptă.
Cum pot să lucreze cu ei într-o formă sau alta.
Nu neapărat să-i aducă la guvernare, dar să îi mai modereze.
Și cred că astea sunt semnalele pe care le dau și ei informal: Moderați-vă, nu mai fiți atât de extremiști, aveți oportunitatea, că există Diana Șoșoacă, care e ultra-extremistă, lăsați-o pe ea să fie extremistă în locul vostru și voi deveniți un partid conservator, ușor eurosceptic și putem să lucrăm.
Eu la asta cred că se gândesc partidele.
Răzvan Petri: Semne sunt.
Adică, am văzut concilierea dintre George Simion şi Ambasada Israelului, adică s-a redus retorica antisemită pe care o avea AUR şi care îl făcea inacceptabil în Europa.
Deci asta e un semn că să ne ducem către un conservatorism european.
Altul este faptul că AUR nu au mai creat tensiune pe Ucraina și România, iar retorica lor s-a concentrat în ultima vreme pe lucrurile interne.
Pe plan european, devin şi ei frecventabili, cum a devenit Georgoa Meloni, cum este PiS (Partidul Lege şi Justiţie din Polonia).
Vlad Adamescu: Cred că putem compara cu ce s-a întâmplat în perioada interbelică, atunci când establishment-ul politic care cocheta cu extrema dreaptă, cu legionarii, şi toți încercau să-i manevreze într-o parte sau într-alta.
Premierul Vaida Voievod zicea că este tatăl Mișcării Legionare.
Carol al II-lea a cerut să fie conducătorul Legiunii.
Astfel, eu sunt convins că partidele mari încearcă acum să se gândească cum îi pot controla pe cei de la AUR şi cum pot direcţiona masa de cetăţeni nemulţumiţi.
-Şi credeţi că tactica partidelor de a controla AUR va funcționa?Vlad Adamescu: În ’30, n-a putut să fie controlată Mişcarea Legionară.
Acum, nu ştiu.
.
-Spuneţi că tinerii preferă mai mult AUR decât alte partide.
Este un eşec al partidelor? Credeţi că se pot reforma?Răzvan Petri: Dacă ne uităm în trecut, putem spune că partidele au persistat în eşec.
Practic, categoria tinerilor nu contează pentru partidele mari, pentru că nu prea a ieşit la vot.
Or, partidele sunt actori raţionali: au resurse şi calculează în funcţie de cost-beneficiu.
În momentul în care o categorie socială nu iese la vot, de ce să-şi cheltuiască resurse, mesaj, timp pe acele categorii în loc să se îndrepte către cei care deja votează? Şi, dacă vine un partid mai mic să le câştige votul tinerilor, oricum nu contează, pentru că ies foarte puţini la vot.
În 2020, au votat 25% dintre tineri.
O pondere mare a tinerilor în electoratul AUR a fost semnalată încă din 2022, într-un sondaj Avangarde.
36% dintre cei care au declarat că votează cu Alianța pentru Unirea Românilor au vârste cuprinse între 18 și 30 de ani.
Studiul, citat de G4media, relevă, totodată, că 30% dintre votanții AUR aveau în 2022 între 31 și 50 de ani.
