Clujul, exemplu de bune practici la nivel european. Delegatia Parlamentului European: „Clujul demonstrează că politica de coeziune are viitor”.

Spread the love

  În contextul misiunii în România pe care membrii Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European o efectuează în perioada 21-22 martie pentru a prezenta proiectele de succes ale orașelor și regiunilor și pentru a discuta provocările implementării politicii de coeziune, o delegație de eurodeputați a fost prezentă, joi, la Cluj, unde a avut loc o dezbatere pe tema „Prezentul și viitorul politicii de coeziune în UE și România”.

 „Politica de coeziune este una dintre soluțiile de a avea calitatea vieții în fiecare colț al Europei.

România a implementat fonduri europene, iar dacă scădem contribuția pe care țara noastră a avut-o la bugetul Uniunii Europene, sunt aproape 60 de miliarde de euro care au intrat din Europa, de la aderare.

Schimbările realizate din 2007 până în prezent nu pot fi negate, iar politica de coeziune a avut un rol fundamental.

Din această perspectivă, Clujul este un campion al absorbției fondurilor europene – peste 420 de milioane de euro sunt deja implementate în oraș, și peste 4 miliarde de euro se află în implementare”, a declarat primarul Clujului, Emil Boc, în deschiderea dezbaterii pe tema politicilor europene de coeziune.

 În materie de politici de coeziune nu se poate discuta doar despre investiții și de beneficiari, ci de „câștigători”, a semnalat Andrey Novakov, coordonator EPP REGI.

„Îmi face plăcere să revin la Cluj, unde echipa de aici reușește să implementeze cu succes proiectele europene prin intermediul politicii de coeziune.

Clujul este o parte a portofoliului politicii de coeziune și, în baza acestui exemplu, invit orice coleg care se pronunță împotriva continuării politicilor de coeziune să vină la Cluj, să discute cu oamenii.

Aș vrea să văd pe cel care poate susține că acest oraș nu merită un metrou!? În multe state europene întrebarea acută e câți bani putem primi în continuare, prin mecanismul de coeziune.

Noi vorbim despre câștigători, nu doar despre investitori și beneficiari.

Iată de ce e important să continuăm această muncă.

Clujul dovedește că politica de coeziune are viitor, iar proiectele concrete din acest oraș sunt un exemplu în acest sens”, a declarat Andrey Novakov.

 „Am fost în multe orașe ce au folosit fondurile de coeziune, dar trebuie să recunosc că puține dintre ele pot reprezenta un exemplu.

Sunt surprins cât de bine ați folosit aceste fonduri la Cluj.

Fondurile au fost disponibile în multe orașe în UE, dar puține au reușit să le folosească, cca 70% din fonduri nu au fost folosite.

 E uimitor.

De aceea unii spun că fondurile de coeziune nu funcționează.

Dar există și exemple pozitive, precum este Clujul”, a precizat și Leopoldo Lopez Gil, (EPP, MEP – Spania).

Edilul Emil Boc a adresat un mesaj prin care a arătat că viitorul Uniunii Europene depinde de fiecare cetățean în parte, iar viitorul românilor depinde de continuarea proiectelor europene.

 „Europa, ca și România, este în fața unui examen uriaș.

Europa își scrie viitorul în 9 iunie, în cadrul alegerilor europarlamentare.

Ce fel de Europă vom avea este extrem de important pentru orice cetățean european.

Cred că în campania ce va urma avem obligația ca fiecare persoană care are de-a face cu fondurile europene să vorbească despre beneficiile apartenenței la UE.

 Vrem o Europă ce garantează pacea și prosperitatea? Avem nevoie de majoritate.

 Am avut zeci de ani de comunism, iar acum avem un război la graniță, deci azi toți trebuie să afirmăm clar că viitorul nostru depinde de Europa, iar viitorul Europei depinde de noi și de votul nostru.

Trebuie să ne asigurăm că și după 2024 vom avea o Uniune Europeană puternică, cu o bună politică de coeziune.

Ce fel de politică de coeziune vom avea – una puternică sau una complementară, marginală?! Europa va avea mari provocări.

Dar fondurile politicii de coeziune reprezintă investiții cu efect pe termen lung.

Mesajul meu este ca să ne facem auzită vocea despre beneficiile politicii de coeziune”, a fost mesajul adresat de Emil Boc.

 Viceprimarul Dan Tarcea a semnalat importanța fondurilor europene în susținerea și dezvoltarea companiilor, dar și a proiectelor comunitare, oferind exemplul amenajării malurilor Someșului.

 „Este un exemplu vădit prin care am reușit să schimbăm fața orașului în această zonă.

Sper ca politica UE să nu ia direcția reducerii, ci a menținerii susținute a acestor politici de coeziune”, a adăugat viceprimarul Clujului.

 Niels Geuking (EPP, MEP- Germania) a îndemnat România să continue să investească în oameni, în educație, adică în viitorul copiilor și a arătat că țara noastră trebuie doar să respecte procedurile necesare atragerii de fonduri și a implementării proiectelor europene.

 „Soluția este să investim acum și rezultatele să le avem în viitor.

Să investim banii în oameni, în copii și educație, pentru a salva viitorul copiilor noștri.

Sunt bani suficienți, trebuie doar să-i luați și să-i folosiți eficient”, a declarat Geuking.

 De altfel, potrivit oficialului european, Europa va continua să pledeze pentru pace.

 „Europa este singurul proiect pentru pace al lumii.

Nu există un alt proiect care să militeze atât de mult pentru pace.

Când ești memebru al UE, problema ta este să militezi pentru pace.

Trebuie să oferim o șansă viitoarelor generații să locuiască în pace, să menținem această pace în Europa.

Pacea este viitorul Europei”, a explicat Niels Geuking.

Ovidiu Cîmpean, secretar de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, a susținut importanța politicilor de coeziune în dezvoltarea municipiului Cluj-Napoca și a transmis un mesaj în favoarea debirocratizării și simplificării procedurilor pentru atragerea banilor europeni și a implementării proiectelor.

Propunerea a fost susținută de edilul Emil Boc: „Fără a fi perfectă, politica de coeziune reprezintă soluția viitorului.

Avem nevoie de mai puțină birocrație, de mai multă flexibilitate și de resurse financiare bine orientate pentru a evita fragmentarea fondurilor”, a explicat Boc.

 Citiți monitorulcj.

ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.

ro

Lasă un răspuns