Privești cu îngrijorare înainte și te întrebi dacă nu cumva cei mai buni ani ai tăi au trecut deja? Există o vârstă anume despre care putem spune că este cea mai frumoasă perioadă a vieții? Îmbătrânirea nu este sinonimă cu declinul, la fel cum nici în tinerețe nu excelăm în toate, așa cum ai putea crede.
Iată ce spun datele din literatura medicală despre cum ni se schimbă de-a lungul vieții performanțele fizice, memoria, abilitățile intelectuale și dorința sexuală.
Viața începe la 40 de ani, spune un citat atribuit pe internet lui Carl Jung.
(În realitate, acesta a fost titlul unei cărți americane de dezvoltare personală scrisă de Walter B.
Pitkin, în 1932.
Într-o perioadă în care speranța de viață creștea foarte rapid în Statele Unite, Pitkin spunea că, datorită condițiilor tot mai bune de viață, o persoană se poate aștepta la o existență fericită și împlinită mult după vârsta de 40 de ani.
Cu o condiție: să aibă o atitudine pozitivă.
)Sigur că o atitudine pozitivă ajută întotdeauna, dar cât de mult ne ajută și biologia? Este tinerețea cea mai frumoasă perioadă a vieții, etapa în care excelăm în toate și ne atingem potențialul maxim? Înaintarea în vârstă vine cu semne vizibile ale unui declin, dar are și câteva atuuri în fața anilor de tinerețe.
Le aflăm în continuare.
La aniversarea vârstei de 61 de ani, americanca Sunny McKee participa la o competiție de triatlon de tip Ironman.
Într-o singură zi, ea a mers cu bicicleta 180 de kilometri, a terminat un maraton de 195 de kilometri și a înotat aproape 4 km.
În România, Vasile Hârjoc este o adevărată legendă în comunitatea alergătorilor.
El este multiplu campion național la atletism, la categoria 65+ ani și deține câteva recorduri naționale ale categoriei sale de vârstă.
Vasile Hârjoc nu a făcut atletism.
La primul maraton a participat când avea 39 de ani, iar acum, la 69 de ani, continuă să-și testeze limitele și să uimească prin rezultatele sale.
Cu câteva decenii în urmă, părea de neconceput ca o persoană trecută de prima tinerețe să mai participe la competiții de anduranță, cum ar fi un triatlon.
Cele două exemple pot părea excepții de la regulă, dar ne demonstrează că înaintarea în vârstă nu ne limitează performanțele fizice, iar medicina o confirmă.
Speranța de viață sănătoasă, adică numărul de ani de care oamenii se bucură fără a avea probleme de sănătate, crește de la o generație la alta.
Între anii 2000 și 2019, acest indicator a crescut la nivel global cu 8%, de la 58,3 ani la 63,7 ani, potrivit statisticilor Organizației Mondiale a Sănătății.
Pandemia produs o stagnare sau chiar o ușoară scădere în unele state, însă avem toate șansele unei speranțe de viață sănătoasă mai lungi și mai active decât a bunicilor noștri.
În ultimele decenii, chiar și sportivii olimpici au devenit mai „bătrâni”.
Din 1992 și până la Jocurile Olimpice de la Tokyo, vârsta medie a concurenților a crescut cu 2 ani, de la 25 la 27 de ani, potrivit unei analize realizate de Centre of Excellence in Population Ageing Research (CEPAR), organizație care adună cercetători de top în domeniul îmbătrânirii populației.
Per ansamblu, vârsta sportivilor de sex masculin a fost mai mare decât a femeilor la cea mai recentă Olimpiadă: 27 de ani, respectiv 26 de ani.
Aceeași analiză arată că, în sporturile care necesită forță și viteză, deci un consum scurt și intens de energie și oxigen, nivelul maxim de performanță se atinge în jurul vârstei de 25 de ani.
Astfel de sporturi sunt natația, sprintul de 100 de metri, boxul, ridicarea de greutăți, taekwondo, aruncarea greutății sau aruncarea suliței.
Ulterior, apare un declin rapid al performanțelor fizice.
