Șefii de state și de guverne din UE se reunesc joi la Bruxelles pentru a discuta despre folosirea banilor rusești pentru sprijinirea efortului de război al Kievului, dar și despre consolidarea apărării europene, un efort care va presupune cheltuieli suplimentare semnificative, scriu Reuters și The Guardian.
Liderii statelor membre vor discuta în primul rând despre un plan de a folosi miliardele de euro din profiturile generate de activele financiare rusești înghețate pentru a cumpăra arme pentru Ucraina, în încercarea de a sprijini Kievul, aflat în acest moment într-o situație dificilă în războiul cu Moscova.
Cei 27 de șefi de state și de guverne vor dezbate, de asemenea, modul în care UE poate face mai mult pentru a-și consolida propria apărare și pentru a-și stimula industria de armament, un plan care reflectă temerile cum că Rusia nu se va opri la Ucraina, iar SUA nu va mai fi atât de implicată pentru a-și proteja aliații.
În cadrul summitului de două zile de la Bruxelles vor fi abordate și alte teme, precum războiul din Gaza, perspectiva deschiderii negocierilor de aderare la UE cu Bosnia și protestele agricultorilor.
Însă Ucraina va fi în centrul atenției, iar președintele Volodimir Zelenski se va alătura liderilor prin legătură video.
În ultimele săptămâni, liderii UE și-au exprimat tot mai mult îngrijorarea cu privire la starea războiului, în condițiile în care forțele ucrainene aflate în criză de muniție și de forță de luptă fac eforturi pentru a rezista avansului Rusiei iar un pachet de ajutor militar de 60 de miliarde de dolari pentru Kiev este blocat în Congresul SUA.
„În cel de-al treilea an al războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, ne confruntăm cu un moment crucial”, a scris Charles Michel, președintele Consiliului European al liderilor UE, în scrisoarea de invitație pentru summit.
„Urgența, intensitatea și determinarea de nezdruncinat sunt imperative”, a adăugat el.
Comisia Europeană a propus în această săptămână să preia profiturile generate de activele rusești înghețate în Europa după invazia Moscovei și să transfere aproximativ 90% către un fond administrat de UE, utilizat pentru finanțarea armelor destinate Kievului.
Comisia a estimat că profiturile din aceste active – diverse titluri de valoare și numerar ale băncii centrale rusești – ar putea fi cuprinse între 2,5 miliarde și 3 miliarde de euro pe an.
Activele sunt înghețate de către depozitarii centrali de valori mobiliare din UE, în principal Euroclear din Belgia.
Ucraina ar primi, de asemenea, impozitul de 25% pe care guvernul belgian îl pune pe profituri.
Moscova a reacționat durla aceste propuneri.
Miercuri, Rusia a descris planul UE drept banditism și furt.
Kremlinul a avertizat de asemenea că implementarea planului ar distruge reputația Europei de garant al dreptului la proprietate și ar duce la procese care vor dura decenii.
Ideea de a folosi profiturile în beneficiul Ucrainei se bucură de un sprijin larg în rândul guvernelor UE, spun diplomații.
Însă utilizarea banilor pentru a cumpăra arme este mai problematică pentru unele țări.
Totuși, banii ar putea fi necesari pentru achiziția de muniție atât de necesară Kievului.
Michel a declarat că principala sarcină cu care se confruntă liderii UE este „furnizarea rapidă de ajutor militar Ucrainei”.
O cale de urmat, în condițiile în care industria europeană nu face față deocamdată cererii, este inițiativa recentă a Republicii Cehe, care a reușit să achiziționeze 300.
000 de proiectile de artilerie de pe piețele externe în doar trei săptămâni.
Mare parte din atenție, scrie Reuters, se va concentra pe reacția premierului ungar Viktor Orban, care menține legături mai strânse cu Moscova decât alți lideri UE și se opune trimiterii de arme în Ucraina.
Însă propunerea ridică întrebări și pentru țările neutre sau nealiniate din punct de vedere militar, precum Malta, Austria și Irlanda.
Este motivul pentru care o decizie finală nu este așteptată în cadrul summitului.
Totuși, liderii vor indica modul în care UE ar trebui să meargă mai departe cu această propunere.
Un comunicat al administrației prezidențiale române a precizat înainte de summit că președintele Klaus Iohannis „va pleda pentru continuarea acordării asistenței pe toate dimensiunile, îndeosebi pe palier umanitar, militar și în ceea ce privește tranzitul cerealelor ucrainene, atât timp cât va fi necesar”.
O ciornă a declarației summitului consultată de Reuters precizează că liderii au „analizat progresele înregistrate” în ceea ce privește utilizarea veniturilor „în beneficiul Ucrainei, inclusiv, eventual, pentru finanțarea sprijinului militar” și solicită organismelor UE să „continue demersurile”.
Declarația, care mai poate suferi modificări, mai afirmă că UE „se angajează să își sporească pregătirea și capacitățile generale de apărare pentru a corespunde nevoilor și ambițiilor sale” pe fondul „amenințărilor și provocărilor de securitate în creștere”.
În acest context, se așteaptă ca liderii să discute problema controversată a modului în care UE ar trebui să finanțeze cheltuielile tot mai mari pentru apărare.
„Timp de decenii, Europa nu a investit suficient în securitatea și apărarea sa”, a scris Charles Michel, președintele Consiliului European al liderilor UE, în scrisoarea de invitație la summit.
„Acum, când ne confruntăm cu cea mai mare amenințare la adresa securității de la cel de-al Doilea Război Mondial încoace, este timpul să luăm măsuri radicale și concrete pentru a fi pregătiți pentru apărare și pentru a pune economia UE pe picior de război”, a spus el.
Președintele francez Emmanuel Macron și alții au sugerat o propunere a prim-ministrei estoniene Kaja Kallas pentru emiterea unor obligațiuni europene de apărare.
Dar alte țări, inclusiv Germania, Austria, Olanda și Suedia, care sunt mai prudente din punct de vedere fiscal, sunt sceptice în această privință.
Alternativele – creșterea impozitelor sau reducerea cheltuielilor pentru serviciile publice – sunt inacceptabile pentru majoritatea liderilor.
Însă un diplomat a evocat posibilitatea ca fiecare țară să fie obligată să contribuie cu 2% din PIB-ul național la apărare.
Acest lucru ar genera până la 80 de miliarde de euro, au afirmat aceștia.
