Un studiu al IRES, realizat pentru inițiativa civică „Tinerii Votează”, arată faptul că aproape 70% dintre tinerii din România cred că țara se îndreaptă într-o direcție greșită.
Când vine vorba despre mersul la vot, tinerii sunt de părere că cele mai importante alegeri de anul acesta sunt cele prezidențiale (36%), la care spun că vor participa cu siguranță 63% dintre cei care au răspuns.
37% dintre tineri spun că nu au deloc încredere în democrația din România.
Studiul a avut un eșantion de 800 de respondenți, tineri cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani.
El s-a realizat telefonic în perioada 9-14 martie, iar marja de eroare este de 3,5%.
68% dintre tinerii din România sunt de părere că țara se îndreaptă într-o direcție greșită, în vreme ce 28% spun că lucrurile se îndreaptă într-o direcție bună.
La întrebarea „În ce măsură considerați că grupul dumneavoastră de vârstă, tinerii, are / au puterea de a schimba lucruri în România?” 29% spun că „în foarte mare măsură”, iar 29% în „mare măsură”.
20% spun că în „mică măsură”, iar alții de 14% „în foarte mică măsură / deloc”.
Mediul universitar din România beneficiază de foarte multă și multă (56%) încredere din partea tinerilor.
În top urmează: La coada clasamentului încrederii se află: „Instituțiile democrației, de guvernare a statului român, sunt cele în care tinerii români au cea mai puțină încredere.
La coada încrederii pe care tinerii 18-35 de ani o au în instituții stau partidele politice.
Observăm că doar 4% dintre tineri spun că au încredere multă și foarte multă în partidele politice.
Ca să fac o glumă macabră, sunt în marja de eroare cei care spun că au încredere în partidele din România.
În proporție de 95% tinerii din România spun că au încredere puțină sau deloc în partidele politice”, a spus, în timpul unei conferințe de presă, unul dintre reprezentanții „Tinerii Votează”, Alexandru Manda, care este și președintele Centrului Agora pentru Democrație.
El spune că studiul arată faptul că tinerii nu au încredere în politicienii care conduc țara, dar au încredere în instituțiile UE.
„NATO și UE, organizații internaționale mari, au o încredere mult mai mare decât au instituțiile democratice de guvernare ale statului.
Practic tinerii români spun că nu au încredere în cei care conduc statul român la noi în țară, dar au încredere în NATO și UE, ceea ce ne arată faptul că politicienii români au eșuat și și-au distrus contractul social pe care statul român îl avea cu tinerii din România.
Avem nevoie de o restabilire a încrederii tinerilor români în stat și a partidelor politice”, a explicat Manda.
42% dintre tinerii din România spun că se informează de pe rețelele sociale (Facebook, Instagram, TikTok, Whatsapp, Telegram etc).
Alți 27% se informează din presa online, în vreme ce 18% de la TV.
Răzvan Petri, cofondator al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare și al platformei Politică la Minut, spune că instituțiile din România nu vin cu informații către tineri acolo unde tinerii își petrec deja mare parte din timp.
„Instituțiile statului nu sunt prezente cum ar trebui în social media și nu vin în întâmpinarea tinerilor cu informații scurte, explicate, care să îi ajute să ia decizii, care să îi ajute să le crească încrederea, ci comunică în continuare prin comunicate de presă cu limbaj de lemn, prin conferințe de presă la care tinerii nu se uită, iar conturile de social media ale instituțiilor statului sunt, de multe ori, inactive, inclusiv ale partidelor.
Pe Instagram sunt foarte puține partide prezente sau sunt doar anumite prezente și sunt lăsate să preia acest mediu doar anumite partide politice”, spune Răzvan Petri.
Studiul mai arată că 72% dintre tinerii din România sunt deloc interesați sau în mică măsură interesați de viața politică din România.
21% spun că în mare măsură, în vreme ce 6% spun că sunt interesați în foarte mare măsură.
Alegerile prezidențiale sunt cele mai importante, în viziunea tinerilor din România (36%).
Pe locul doi se află cele parlamentare (24%), apoi urmează cele locale (20%) și pe ultimul loc europarlamentarele (8%).
„Când sunt întrebați dacă vor merge la vot la cele patru rânduri de alegeri de anul acesta, vedem, și ăsta este un fapt îmbucurător, că între 85 și 90% afirmă că vor merge la vot sigur sau probabil că da.
Dar trebuie să fim conștienți că aici intervine și dezirabilitatea socială.
Când te întreabă cineva la telefon, cum a fost în acest sondaj, da, vei tinde să spui că vei merge la vot pentru că este văzut ca un lucru bun de făcut în societate, implicarea civică”, explică însă Răzvan Adamescu, cofondator al Centrului pentru Democrație și Bună Guvernare și al platformei Politică la Minut.
Rezultatele studiului arată și discrepanța dintre atribuțiile președintelui și așteptările cetățenilor de la persoana care ocupă această funcție, conform celor de la „Tinerii votează”.
„Putem sesiza discrepanța dintre atribuțiile președintelui statului pe care le avem în Constituție și rolul lui în societate.
Rolul lui este perceput mult mai puternic, mult mai pregnant, mult mai vizibil decât sunt atribuțiile lui, iar lucrul ăsta este confirmat și de tineri în acest sondaj, este confirmat și de diferite analize care se uită la discrepanța asta pe care o avem din 1992 încoace, de când a fost adoptată Constituția”, spune Vlad Adamescu.
Studiu realizat de IRES arată că atunci când votează tinerii țin cont de alegerea „răului cel mai mic” (41%), apoi de profilul candidaților (39%) și de activitatea partidului care îl susține pe candidat (38%).
„Politica din România este foarte personalizată, contează oamenii.
Contează mult mai puțin ideologia partidelor și mult mai puțin programul electoral al partidului sau al candidatului.
80% spun că nu țin cont de programul electoral al partidelor atunci când își fac alegerea și nu țin cont tocmai pentru că nici partidele nu țin cont de propriile ideologii și de propriile programe politice pe care le propun.
De obicei, sunt niște lucruri scrise pe ultima sută de metri, aruncate practic în spațiul public ca să bifeze ceva”, explică Vlad Adamescu.
Gabriel Brezoiu, de la Group of the European Youth for Change (GEYC), spune că tinerii consideră instituțiile UE ca fiind garantate indiferent de situație, ceea ce nu este adevărat.
„Mulți dintre tineri spun că au încredere în UE, dar alegerile europarlamentare sunt cele mai puțin interesante pentru ei.
Atunci, acest paradox, este foarte periculos, pentru că, cumva, mie îmi sugerează că tinerii cred că UE e garantată, că e ceva acolo de care nu ne atingem.
Este fals și probabil după alegerile din 9 iunie vor intra europarlamentari eurosceptici care vor împinge o agendă populistă și care vor milita nu pentru creșterea oportunităților, ci pentru reducerea lor”, a explicat el.
Alexandru Manda, unul dintre membrii „Tinerii Votează”, a explicat că inițiativa nu are scopul de a le spune tinerilor cu cine să voteze, ci doar scopul de a promova implicarea civică, prin mersul la vot.
„Tinerii votează nu o să spună niciodată tinerilor votați cu X sau cu Y.
Ceea ce vom face va fi să promovăm mersul la vot ca acțiune civică, vom asigura un cadru de dezbatere în care reprezentanții partidelor să fie față în față cu tinerii și să fie un duel al ideilor și al valorilor și să promovăm în mod transparent ceea ce își propun partidele: să facem analize ale programelor de guvernare pe înțelesul tinerilor și care să fie distribuite în timpul campaniilor electorale”, a explicat acesta.
„Tinerii Votează” are drept promotori ai inițiativei Centrul Agora pentru democrație; Centrul pentru Democrație și Bună Guvernare, Politică la Minut; Uniunea Studenților din România; Federația Asociațiilor Studenților în Medicina din România; Liga Studenților Români din Străinătate, UN Youth Association of Romania și Group of the European Youth for Change.
