Criza energetică, provocată de Rusia prin manipularea livărilor de gaze și invadarea Ucrainei, a dus la schimbări majore pe piețele energetice din Europa, într-un timp scurt.
În primul rând, dorința de a scăpa cât mai rapid de dependența rusească a determinat creșteri record ale surselor regenerabile, scopul fiind înlocuirea gazului și cărbunelui, dar și scăderi mari de consum, reiese din ultimele rapoarte ale Agenției pentru Cooperarea Autorităților de Reglementare din Domeniul Energiei (ACER).
Notă: Rapoartele analizează piețele de energie electrică și gaze din Europa în 2023, tendințele pe 2024 și provocările viitoareLa nivel european, cererea de energie electrică a scăzut, în medie, cu 3,4% în 2023 față de anul precedent.
Consumul de gaze a scăzut foarte mult, cu 8%, în medie.
Această scădere drastică la gaze este pusă pe seama stagnării industriei, creșterii surselor regenerabile și unei ierni blânde.
În România, potrivit datelor de la Statistică, scăderea a fost de 5,2% la energie electrică.
În economie, consumul s-a redus cu 4,1%.
În ceea ce privește gazele naturale, spre deosebire de tendințele din celelalte țări, în România nu a fost o reducere semnificativă de consum, fiind aproape de nivelul celui din 2022.
Pe măsură ce se reduce cererea, iar sursele sunt diversificate, scad și prețurile.
Pe bursa TTF din Amsterdam, reprezentativă pentru Europa, prețul mediu din primele luni ale lui 2024 a ajuns la 27 euro/ MWh.
Anul trecut, prețul mediu era de 41 euro/MWh, în scădere masivă față de nivelurile record din 2022, când se depășea și 300 euro/MWh, în plină criză energetică.
Scăderea prețurilor la gaze a fost determinată și de cantitățile record de gaze înmagazinate.
Depozitele erau pline în proporție de 99,9% la începutul iernii, iar la finalul ei au ajuns la 59%.
La energia electrică, în 2023, prețul mediu pentru ziua următoare a fost 93 euro/MWh, adică mai puțin de jumătate din prețul mediu de 219 EUR/MWh în 2022.
În primele luni din 2024, au continuat scăderile, ajungând în jurul nivelului de 70 euro/MWh.
Pe partea de prețuri încă nu s-a ajuns la nivelurile din 2020, când erau foarte scăzute, mai ales pe fondul scăderilor puternice din industrie, aceasta fiind afectată de pandemie.
Importurile de gaze rusești au fost înlocuite masiv de gazele lichefiate.
Reamintim că în ultimii ani, SUA au devenit principalul furnizor de gaze lichefiate în Europa, reprezentând 28% din importuri în 2021, 43% în 2022 și 46% în 2023.
SUA plănuiesc noi terminale și sporirea capacității de export.
Luând în considerare doar terminalele LNG care se află deja în construcție, până în 2030 capacitatea de export a americanilor va ajunge la aproximativ 238 de miliarde de metri cubi.
Această cifră este cu 76% mai mare decât cererea europeană de gaze lichefiate estimată la nivelul anului 2030.
Datele ACER arată că anul trecut a crescut capacitatea de import a gazelor lichefiate cu 50 miliarde metri cubi.
Noile investiții în infrastructura de gaze lichefiate și un consum redus drastic au adus un echilibru între cerere și ofertă pe piețele de gaze din UE.
În februarie 2024, 19 proiecte de lichefiere erau în construcție la nivel global, care vor crește producția de gaze lichefiate cu aproximativ 200 de milioane de tone până în 2030, în ciuda blocării de către autoritățile din Statele Unite privind acordarea de noi licențe de export.
O astfel de creștere a capacității de producție reprezintă aproximativ jumătate din volumele curente de gaze lichefiate comercializate la nivel mondial.
Rapoartele ACER vorbesc despre cote record de electricitate din surse regenerabile care înlocuiesc combistibilii fosili.
În timă ce utilizarea centralelor pe cărbune și pe gaz scad, energiile regenerabile au crescut la un record de 45% din totalul producției de electricitate, în special fotovoltaicele și eolienele.
Mai exact, la nivel european, în 2023, a crescut producția de energie solară și eoliană cu 84 Twh, echivalentul a 120 de centrale nucleare de la Cernavodă.
Producția fotovoltaică a crescut cu 18%, iar cea eoliană a depășit energia pe gaze și cărbune.
Odată cu criza energetică și invadarea Ucrainei de către Rusia, UE a grăbit tranziția către energia verde.
Capacitatea instalată de surse regenerabile a crescut brusc din 2022 până în 2023.
Capacitatea solară a crescut cu 20%, aproape dublu față de 2019, în timp ce capacitatea pe eolian s-a majorat cu 8%.
Fotovoltaicul este în avantaj fiindcă beneficiază de măsuri de sprijin, în timp ce industria eoliană rămâne afectată de proceduri complexe de autorizare.
