Oamenii de știință au ajuns la concluzia că persoanele cu obezitate prezintă un risc mai mare de a dezvolta depresie comparativ cu cele normoponderale.
Recent, în cadrul unui studiu, cercetătorii au observat că persoanele obeze se confruntă cu prejudecăți și stigmatizări sociale care le pot afecta sănătatea mintală, precizând că asocierea dintre obezitate și depresie este mai puternică la femei decât la bărbați.
În cadrul acestui studiu au fost examinate fișele medicale a 1.
821 de subiecți, bărbați și femei cu vârste cuprinse între 46 și 73 de ani, selectați aleatoriu, fiind analizată relația dintre scorurile de sănătate mintală și obezitate folosind indicele de masă corporală (IMC) și raporturile talie/înălțime, ajustându-se în același timp factorii de stil de viață și condițiile bolii.
Înainte de începerea studiului, participanților li s-a cerut să aibă peste noapte repaos alimentar, pentru ca dimineață să li se recolteze mostre de sânge din care să fie determinați doi parametri: nivelul de glucoză și hemoglobină glicată.
De asemenea, subiecților le-a fost măsurată înălțimea, greutatea și circumferința taliei, le-a fost calculat Indicele de Masă Corporală, după care au completat un chestionar general de sănătate și stil de viață.
Rezultatele noii cercetări le-au confirmat pe cele obținute în studii anterioare, respectiv faptul că IMC și raportul înălțime/greutate care îi încadra pe unii subiecți în categoria persoanelor obeze, puteau fi asociate cu prezența mai crescută a depresiei și o stare de bine scăzută.
Relația dintre obezitate și depresie s-a constatat că este semnificativ mai mare la femei decât la bărbați.
O altă concluzie a studiului a fost aceea că obezitatea este interconectată cu factorii sociali și fizici.
De exemplu, s-a observat că greutatea suplimentară poate determina prejudecăți, discriminare și stigmatizare socială și poate duce la simptome fizice, cum ar fi dureri articulare, dureri de spate și fibromialgie.
Iar toți acești factori, împreună, sunt cei care contribuie semnificativ la apariția simptomelor depresive.
„Relația dintre obezitate și depresie poate fi explicată ca un cerc vicios, care se întărește reciproc”, a afirmat Eva Panigrahi, psiholog la Centrul Medical Wexner de la Universitatea de Stat din Ohio.
O cercetare anterioară, din 2018, a avut ca obiectiv asocierile bidirecționale dintre intervenția în privința scăderii ponderale și calitatea vieții și sănătatea mentală la adulții în vârstă obezi (cu un IMC mai mare sau egal cu 30) care aveau și limitări funcționale.
Aceștia au urmat timp de șase luni o dietă cu un număr redus de calorii și cu două niveluri de proteine.
Participanții la acest studiu randomizat au fost repartizați aleatoriu în două grupuri.
Unul a avut obligația de a consuma doza zilnică recomandată de proteine de înaltă calitate, iar celălalt o doză mai mare decât aceasta.
Ambelor grupuri, însă, li s-a cerut să aibă în vedere un deficit caloric de 500 kcal/zi, scopul fiind o pierdere în greutate de 10%.
Toți subiecții au participat la cântăriri săptămânale și la întâlniri de grup pentru consiliere și sprijin.
Din totalul subiecților, 11 au raportat depresie (la momentul inițial), 7 au raportat alte afecțiuni psihiatrice (anxietate, tulburare bipolară sau tulburare de hiperactivitate cu deficit de atenție), iar 5 prezentau risc de depresie.
Efectele pozitive ale dietei (controlată de un nutriționist) au început să se vadă după primele trei luni.
Pierderea în greutate a adus îmbunătățiri semnificative atât din punct de vedere fizic cât și psihic.
În privința beneficiilor aduse sănătății mentale a subiecților, acestea s-au reflectat în starea de spirit (diminuarea tulburărilor de dispoziție, a furiei și episoadelor depresive), vitalitatea acestora, dar și în durata și calitatea somnului.
Totuși, oamenii de știință sunt de părere că deși scăderea ponderală a fost – în principal – cea care a determinat aceste îmbunătățiri, au contat și ceilalți factori precum consilierea individuală a participanților la studiu și sprijinul oferit de grup.
Tratamentele împotriva depresiei au în general ca efect advers creșterea în greutate.
Și aici se ajunge la acea ciclicitate despre care s-a amintit: obezitatea poate favoriza depresia, iar tratarea depresiei duce la îngrășare.
Din fericire, în marile laboratoare ale lumii în prezent se fac cercetări care au ca scop perfecționarea medicamentelor antidepresive, așa încât acestea să nu mai stimuleze apetitul și să favorizeze creșterea în greutate.
Tratamentele medicamentoase, împreună cu psihoterapia bazată pe dovezi – cum ar fi terapia cognitiv-comportamentală – sunt considerate standardul de aur în tratamentul depresiei și cea mai eficientă abordare pentru situațiile în care depresia și obezitatea sunt interconectate.
Este un lucru binecunoscut acela că obezitatea este o problemă la nivel global, în aproape egală măsură a țărilor dezvoltate cât și a celor în curs de dezvoltare.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, care citează un studiu publicat în The Lancet, în 2022 sufereau de obezitate peste un miliard de persoane.
Aceeași sursă mai precizează faptul că, din 1990, obezitatea în rândul adulților a crescut de mai mult de două ori, iar la copii și adolescenți cu vârste între 5 și 19 ani, de patru ori.
În ceea ce privește obezitatea infantilă, cei cinci factori care o pot declanșa sunt genetica, mediul, lipsa afecțiunii părintești, factorii endocrini și cei psihologici.
Nu aspectul estetic al obezității este marea problemă, cât impactul devastator al acesteia asupra sănătății.
Obezitatea este unul dintre principalii factori de risc pentru o varietate de afecțiuni, de la apnee în somn la boli de inimă, și de la diabet de tip II la accident vascular cerebral.
De asemenea, poate crește probabilitatea de a dezvolta anumite tipuri de cancer și este legată de probleme ale sistemului digestiv, pielii și fertilității.
