NASA ar putea pierde în fața Chinei una dintre misiunile cheie ale cursei spațiale ● Rusia consideră excluderea din CERN drept una politică și discriminatorie ● Industria europeană a materialelor plastice este în cădere liberăNASA se vede nevoită să reducă parte din cheltuieli, în condițiile în care bugetul pe anul 2025 va fi mai mic cu 2 miliarde de dolari față de cât solicitaseră oficialii agenției spațiale.
Iar una dintre misiunile la care NASA ar putea renunța este cea prin care își propusese să aducă pe Terra rocile colectate de roverul Persevrence pe Marte.
În prezent, nu mai puțin de 17 roci au fost colectate de rover de pe suprafața marțiană, în ceea ce reprezintă una dintre cele mai importante colecții geologice colectate vreodată.
Însă a o aduce pe Terra reprezintă o misiune extrem de dificilă și de costisitoare.
Nu mai trebuie adăugat faptul că instrumentele roverului nu sunt suficient de sofisticate pentru a analiza rocile.
Practic, dacă nu sunt transportate la laboratoare de pe Terra, informații cruciale despre trecutul planetei Marte, despre existența vieții sau a vârstei rocilor, nu vor mai fi aflate.
Valorează însă aceste informații suma de 11 miliarde de dolari, atât cât estimează NASA că va costa întreaga misiune? Din datele oferite până acum, se pare că suma este mai mare decât își permite NASA să ofere.
Iar ca drama cercetătorilor să fie completă, se discută în acest moment ca roverul Perseverance să nu se mai îndrepte către marginea craterului Jezero, acolo unde se află unele dintre cele mai roci de pe Marte, așa cum era programat inițial.
NASA și-a propus încă din anii 80 ai secolului trecut să aducă mostre de roci de pe Marte, însă provocările inginerești, așa cum subliniază Nature, sunt unele uriașe.
Implicit și costurile.
În prezent, NASA investește 2,7 miliarde anual numai în acest proiect.
Agenția Spațială Americană își propusese să proiecteze un modul care să amartizeze și să preia colecția de roci, precum și o rachetă care să transporte colecția pe orbita planetei Marte.
De acolo, o altă rachetă, proiectată de Agenția Spațială Europeană, ar fi urmat să preia încărcătura și să o aducă pe Terra.
În acest moment, soarta proiectului este discutată de oficialii NASA.
Dacă se va găsi o soluție, colecția ar trebui să ajungă pe Terra nu mai devreme de anul 2033.
Între timp, China și-a anunțat intenția de a aduce propria colecție de roci marțiene, și asta până în anul 2031.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe rus, Maria Zakharova, a declarat că încheierea acordului de colaborare dintre Rusia și Belarus pe de-o parte, și Organizația Europeană pentru Cercetare Nucleară (CERN) de pe altă parte, este o decizie politică, discriminatorie și, mai mult, una inacceptabilă.
Oficiali CERN, citați de Reuters, au anunțat că vor întrerupe orice colaborare cu cele două țări,c a urmare a războiului din Ucraina.
Decizia ar urma să intre vigoare începând cu luna noiembrie a anului în curs.
Colaborarea din CERN și oamenii de știință din Rusia exista încă din anul 1967 și este pentru prima dată când ea ajunge într-un impas.
Oficialii ruși consideră însă că decizia nu reprezintă decât o încercare a Vestului de a crește presiunea pe Rusia în domeniul științelor fundamentale.
Mai mult decât atât, Rusia acuză Occidentul că încearcă să țină deoparte oamenii de știință ruși, într-un act complet discriminatoriu.
Europa producea în anul 2006 nu mai puțin de 22% din cantitatea de plastic necesară la nivel mondial.
În 2022, procentul scăzuse la numai 14%, conform unui raport anual oferit de organizația Plastics Europe.
Chiar și astfel, 14% se traduce prin 58.
8 milioane de tone de plastic, o cantitate produsă de toate cele 27 de țări UE, plus Marea Britanie, Norvegia și Elveția.
Practic, industria europeană a materialelor plastice are mari probleme pe fodul competitivițăă tot mai mari de pe piața interbațională.
Și asta în condițiile în care China și SUA au crescut exporturile în aceeași perioadă.
În prezent, China produce nu mai puțin de 32% din totalul mondial de mase plastice, ceea ce înseamnă o creștere cu 11% procente față de anul 2006.
O altă creștere vine de la restul țărilor asiatice (excluzând China și Japonia), Oceania, Turcia și Ucraina care, împreună, au crescut de la 14% la 19%.
175 de țări au convenit să semneze până la finele anului 2024 un acord care să combată poluarea cu mase platice.
Ultima întâlnire de acest gen a avut loc în Kenya, în luna noiembrie a anului 2023, însă ea s-a soldat cu un eșec al negocierilor.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
