Proiectul de amenajare a Canalului Morii, precum și de dezvoltare a conceptului de wakable city în zona cartierelor, intră într-o nouă etapă după ce administrația locală a depus solicitarea de emitere a acordului de mediu pentru amenajarea și regenerarea culoarului Canalul Morii și a zonelor limitrofe pe tronsonul cuprins între străzile Buftea și București, precum și pentru crearea unui culoar de mobilitate sustenabilă prin amenajarea în baza conceptului walkable and smart city a străzilor Onisifor Ghibu și Nicolae Cristea.
În paralel, Primăria a mai solicitat un aviz din partea Agenției de Protecție a Mediului (APM) Cluj și în vederea amenajării culoarului de mobilitate, în baza aceluiași concept de străzi pietonalizate în zona str.
Paris și Gheorghe Lazăr.
Conceptul de walkable city vizează implementarea unor măsuri de pietonalizare și creștere a siguranței, precum: străzi sigure și sănătoase, încurajarea mobilității sustenabile, spațiu public confortabil și accesibil, precum și folosirea echitabilă și eficientă a spațiului public.
Simplu spus, străzile devin pietonale și oferă un nivel de siguranță sporită localnicilor, fiind încurajat mersul pe jos, dar și creșeterea accesibilității la servicii în zonele din cartiere.
Revitalizarea culoarului Canalului Morii în cartierul Mărăști se află pe lista proiectelor anunțate de Primărie cu prilejul adoptării bugetului general al municipiului Cluj-Napoca din 2024, la etapa studiului de fezabilitate și proiect tehnic.
În vara anului 2021, administrația locală lansa licitația pentru realizarea unui plan urbanistic zonal (PUZ) pentru regenerarea culoarului Canalul Morii din zona Mărăști, precum și pietonalizarea/shared space a unor străzi precum str.
Paris – Onisifor Ghibu, Nicolae Cristea, Gheorghe Lazar.
Merită precizat faptul că cele câteva proiecte dezvoltate în paralel, precum amenajarea zonei Parcului „I.
L.
Caragiale” și decopertarea Canalului Morii din această zonă, dar și amenajarea zonei Parcul Rozelor, de-a lungul cursului de apă, coroborate cu dezvoltarea culoarului de mobilitate din zona cartierului Mărăști – toate acestea vizează revalorificarea Canalului Morii, dar și a spațiilor aferente învecinate cursului de apă.
De altfel, descoperirea unei porțiuni a Canalului Morii este prevăzută și în proiectul de modernizare a clădirii Liceului Teoretic Nicolae Bălcescu și a zonei străzii Argeșului cu străzile adiacente.
Aici urmează ca toate chioșcurile inestetice de pe strada Argeșului să fie dărâmate după expirarea contractelor de concesiune, ulterior fiind decopertată o porțiune a Canalului Morii.
Obiective propuseSoluțiile propuse vor urmări să valorifice potențialul pe care prezența Canalului Morii o are, prin: remodelarea conceptuală a Canalului Morii și a frontului la apă, evidențierea valorii peisajere și ecologice a canalului în paralel cu propunerea de noi mijloace de utilizare a apei și malurilor, întărirea relației dintre acest ax natural al orașului și spațiile urbane care le parcurge, dezvoltarea de funcțiuni specifice vecinătății cu apa, dar și cu țesuturile adiacente, identificarea unei estetici adecvate a amenajărilor diverselor tipologii ale malurilor, potrivit documentației aferente proiectului.
Astfel, străzile Paris, Onisifor Ghibu, Nicolae Cristea și Gheorghe Lazăr vor cuprinde investiții pentru amenajare zone pietonale/shared-space, infrastructura rutieră, piste de biciclete, trotuare, plantare arbori, semnalizare rutieră, relocarea/afacerea retelei de iluminat public stradal, lucrări edilitare, montaj de mobilier urban, precum si amenajarea spaţiilor publice prin echipamente cu tehnologie de tip Smart City.
Canalul Morii se întinde pe o distanță de 7,2 kilometri, iar forma sa actuală datează din secolul al XVI-lea.
În prezent, zonele aferente Canalului Morii prezintă un imens potențial turistic și de agrement.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
