Vladimir Putin s-a lăudat cu ceea ce, în opinia sa, ar fi fost prezența-record a rușilor la urne în vederea realegerii sale de la sfârșitul săptămânii.
Dar, pe fâșia de pământ din estul Moldovei, deținătorii de pașapoarte rusești s-au prezentat într-un număr mult mai mic comparativ cu cel din 2018, scrie Financial Times, citat de Rador Radio România.
Uneori, despre Transinistria se spune că ar fi „primul conflict înghețat”, având în vedere că a fost prima regiune sovietică unde Moscova a mobilizat soldați după un scurt război secesionist din Moldova, datând din 1992.
Regiunea are o populație de 350.
000 de locuitori și, deși 97% dintre ei dețin pașapoarte moldovenești, peste jumătate dintre ei sunt și cetățeni ruși care de obicei îl votează pe Putin.
Luni, autoritățile transnistrene au raportat cea mai scăzută rată de participare la alegerile prezidențiale rusești din ultimii 18 ani.
Duminică, au votat aproximativ 45.
000 de cetățeni ruși, adică o cincime din electoratul regiunii separatiste, comparativ cu cei peste 73.
000 înregistrați cu șase ani în urmă.
Numărul secțiilor de votare a fost și el mult mai mic decât la alegerile anterioare: doar șase, anul acesta, comparativ cu cele peste 20 din deceniile anterioare.
„De 33 de ani, rușii din Transnistria s-au prezentat la secțiile de votare”, afirmă Armand Goșu, analist politic român de la Universitatea din București.
„Ei își marchează astfel teritoriul, dorind să arate că Transnistria este a lor, chiar dacă ei sunt în război cu Ucraina, iar frontiera rusă este departe”.
„Chiar dacă ei sunt asaltați de propaganda rusă, unii locuitori din Transnistria au început să se emancipeze, să caute surse alternative de informații și să-și piardă interesul față de.
.
.
‚alegerile’ rusești”, mai spune Goșu.
În deceniile care au urmat de la proclamarea independenței sale – pe care Moscova nu o recunoaște – economia Transnistriei a fost ținută pe linia de plutire de o piață neagră în ascensiune și de comerțul ilegal cu Ucraina.
Invazia totală a Rusiei din 2022 a rupt toate aceste relații.
Legăturile acelea erau deja afectate de schimbarea de guvern de la Chișinău, din momentul când proeuropeana Maia Sandu a devenit președinte în 2020, rupând astfel îndelungata tradiție a unor guvernanți promoscoviți sau prooligarhi din Moldova.
În 2022, Sandu a depus cerere de aderare la UE, iar, anul trecut, Moldovei i s-a acordat statutul de candidat.
Tratativele de aderare urmează să înceapă în acest an.
Drept rezultat, principalii parteneri comerciali ai Transnistriei nu mai sunt din est, ci din UE, având în vedere că organizația acoperă aproape 70% din exporturile și importurile regiunii.
Dar odată cu intrarea pivotului occidental, au apărut și niște reguli mai stricte.
Începând din ianuarie, companiile din Transnistria sunt obligate să plătească Chișinăului niște taxe, conform unui cod vamal intrat în vigoare în 2021.
Vicepremierul moldovean, Oleg Serbrian, a declarat pentru FT că noile legi au adus o „uniformitate” și caută să stabilească un teren comun, destinat companiilor de pe întreg teritoriul Moldovei.
Luna trecută, pentru prima oară după 18 ani, guvernanții din Transnistria s-au întrunit în cadrul unui congres și au cerut protecția Moscovei, invocând o crescândă criză umanitară și economică.
Vitali Ignatiev, care este ministrul de externe autoproclamat al regiunii, a explicat că apelul la ajutor nu este o invitație adresată Rusiei în vederea anexării Transnistriei.
„Am adresat, inclusiv Federației Ruse în calitate de garant și mediator în procesul de soluționare a conflictului, cererea de a-și exercita (asupra Chișinăului) influența politică și diplomatică în vederea normalizării situației”, a declarat Ignatiev pentru FT.
El a spus că, din cauza rupturii de Chișinău, autoritățile din Tiraspol, capitala Transnistriei, nu pot plăti salariile, pensiile și ajutoarele sociale.
Congresul a adresat totodată Crucii Roșii un apel legat de presupusa criză legată de tratamentul medical din regiune.
„Problema a luat proporții catastrofale”, a declarat Ignatiev.
„Importul medicamentelor în Transnistria este redus, ceea ce a creat o criză și o majorare a prețurilor la medicamente, iar importul de raze X este blocat”.
Serebrian a negat că ar exista vreo criză umanitară și a spus că, la fel ca regimul taxelor, mecanismele menite să reglementeze standardele de siguranță a medicamentelor și prețurile acestora trebuie să fie și ele unice pe întreg teritoriul Moldovei, inclusiv în Transnistria.
„Nu există o criză umanitară.
.
.
dimpotrivă, putem constata o creștere a cererii din partea consumatorilor locali și a companiilor pentru medicamente din UE și moldovenești”, afirmă Serebrian.
În același timp, moldovenii din Transnistria beneficiază și de serviciile medicale din restul țării, unele fiind gratuite.
Comitetul Internațional al Crucii Roșii a declarat că recunoaște temerile legate de niște „eventuale probleme de ordin umanitar care ar putea rămâne nerezolvate în absența aparaturii medicale necesare”.
„Populația civilă este pentru noi o prioritate în orice situație, iar noi purtăm discuții atât cu Tiraspolul, cât și cu Chișinăul pentru a găsi cele mai bune soluții posibile”, subliniază declarația.
Spre deosebire de alegerile din Transnistria, autoritățiile moldovene au permis deschiderea unei singure secții de votare, respectiv, la ambasada rusă din Chișinău, unde câțiva protestatari arboraseră pancarte cu textul „Pace/O lume fără Putin” sau „Nu votați pentru fascistul Putin”, aceasta fiind o vizibilă comparație între Putin și Adolf Hitler.
Ministerul de Externe al Moldovei l-a convocat pe ambasadorul rus în legătură cu „subminarea suveranității și a integriății teritoriale” a țării.
Marți, Chișinăul a declarat persona non grata un membru al ambasadei ruse din Moldova.
Luni, Ministerul francez de Externe a criticat Moscova pentru că a deschis secții de votare în Moldova fără consimțământul autorităților moldovene.
Ambasada SUA din Chișinău a calificat evenimentul drept un exemplu al modului în care Kremlinul înțelege să încalce neutralitatea, suveranitatea și integritatea teritorială a Moldovei.
Transnistria și-a proclamat independența de Moldova sovietică în 1990 și, în 1992, s-a confruntat cu un scurt război între separatiștii sprijiniți de Moscova și forțele moldovene – conflict care s-a încheiat printr-un armistițiu, iar de-atunci a rămas înghețat.
Moscova și-a menținut o bază militară acolo, cu aproximativ 1500 de militari – în prezent, majoritatea localnici – precum și un depozit de armament din epoca sovietică.
Potrivit serviciilor de informații moldovene, Rusia își intensifică eforturile în vederea destabilizării guvernului de la Chișinău înaintea alegerilor prezidențiale și a unui referendum programat în luna octombrie.
Oficialii de la Chișinău se tem că Moscova intenționează să provoace mai multe tulburări și proteste violente, folosindu-se de separatiști atât din Transnistria, căt și din Găgăuzia, o regiune autonomă din Moldova, unde locuiesc aproximativ 12000 de turci pro-ruși.
Cu două săptămâni în urmă, guvernatoarea Găgăuziei, Evghenia Guțul, a postat o fotografie care o arată dând mâna cu Putin, la Soci.
Și ea s-a plâns de presiunile Chișinăului, afirmând că „președintele rus a promis să sprijine Găgăuzia”.
În opinia lui Goșu, guvernul moldovean ar trebui să renunțe la această atitudine letargică și să se arate mai dur în fața amenințărilor la securitate lansate din Găgăuzia și din Transnistria.
„Dar șansele ca rușii să repurteze un succes în războiul lor hibrid din Moldova depind de capacitatea guvernului de a pune reforme în aplicare”, afirmă Goșu, el adăugând că miza cea mai mare va fi la alegerile generale de anul viitor.
Financial Times (preluare Rador Radio România)foto: Dreamstime / Soleg1974 Urmărește ultimele evoluții din a 756-a zi a războiului din Ucraina LIVETEXT pe HOTNEWS.
RO.
