O analiză folosită pentru identificarea anomaliilor statistice a arătat că 31,6 milioane de voturi atribuite lui Vladimir Putin la scrutinul prezidențial din Rusia din acest weekend au fost adăugate din pix, scrie publicația independentă rusească Novaia Gazeta.
Efortul de falsificare a voturilor a fost atât de mare încât identificarea scorului exact la prezidențialele care i-au oferit lui Putin un nou mandat este aproape imposibilă, a observat Novaia Gazeta, care a subliniat că Rusia s-a confruntat cu o fraudă electorală record pentru istoria sa modernă.
Jurnaliștii au explicat că în munca lor au folosit o metodă a matematicianului Serghei Șpilkin, care determină numărul de voturi ce nu se încadrează într-o distribuție matematică normală, și datele rezultate după procesarea a 97% din buletinele Comisiei Electorale Centrale din Rusia.
Potrivit informațiilor oficiale, excluzând votul electronic, la alegeri au participat 74,5 milioane de alegători.
64,7 milioane dintre aceștia, potrivit Comisiei Electorale Centrale, au votat pentru Putin.
Metoda lui Șpilkin dezvăluie câte voturi i-au fost „atribuite” câștigătorului prin adăugarea de buletine de vot și rescrierea protocoalelor finale.
Pentru a face acest lucru, distribuția voturilor pentru toți candidații din cursă a fost comparată cu prezența la vot la fiecare secție de votare în parte, pentru identificarea anomaliilor.
Dacă alegerile ar fi fost corecte, scrie Novaia Gazeta, distribuția voturilor pentru candidatul câștigător și pentru toți ceilalți candidați ar trebui să fie identică, adică să difere doar în valoare absolută, datorită numărului diferit de voturi, și nu în formă.
Adăugarea de voturi pentru unul dintre candidați ar afecta însă distribuția uniformă și ar crește atât prezența la vot, cât și rezultatul – lucru care s-a întâmplat la scrutinul din Rusia, scrie Novaia Gazeta.
În cele din urmă, președintele a câștigat oficial alegerile cu un scor de 87, 28%.
Cei trei „contracandidați” ai lui Putin în aceste alegeri au fost Nikolai Haritonov de la Partidul Comunist (care a obținut oficial 4,31%), Vladislav Davankov de la Partidul Oamenilor Noi (3,85%) și Leonid Sluțki de la Partidul Liberal Democrat (3,2%).
ONG-ul Golos, care militează pentru drepturile alegătorilor, a publicat luni raportul său privind alegerile prezidențiale din Rusia, vorbind despre lipsa observatorilor independenți și atmosfera de teamă și coerciție care a predominat în timpul scrutinului.
De asemenea, ONG-ul a afirmat că puterile tot mai mari acordate poliției au dus la o creștere fără precedent a incidentelor violente.
Autorii raportului au calificat alegerile din Rusia drept o farsă.
Țintele stabilite de Kremlin pentru aceste alegeri au fost modificate în timp, a dezvăluit și publicația independentă rusească Meduza.
Inițial, oficialii de la Kremlin au însărcinat guvernele regionale să asigure o prezență la vot de 70% și un sprijin de 80% pentru Putin.
Potrivit unui document de strategie electorală obținut de Meduza, conducerea unei regiuni rusești și-a stabilit exact acest obiectiv și a plănuit să îl atingă în primul rând prin mobilizarea angajaților din sectorul public și a angajaților companiilor apropiate statului.
Însă, în săptămânile dinaintea votului, administrația Putin a început să exprime „dorința” ca președintele în exercițiu să obțină un scor de peste 80%, au declarat pentru Meduza doi oficiali regionali, sub acoperirea anonimatului.
Prin urmare, sprijinul de 80% a fost perceput ca un minim absolut și multe regiuni au decis să ajungă la 85%.
După cum a spus o sursă Meduza apropiată administrației, șeful blocului politic de la Kremlin, Serghei Kirienko, chiar „a vrut să-i arate președintelui cifre foarte mari – și asta a făcut”.
Un strateg politic care lucrează cu administrația Putin într-o regiune din Rusia a evidențiat și un alt factor care a contribuit la rezultatele foarte mari pentru Putin.
Potrivit acestuia, regiunile din estul Rusiei ridicat ștacheta prin numărul de voturi, determinând restul țării să le urmeze exemplul.
„Orientul Îndepărtat contabilizează rezultatele mai devreme și apoi celelalte regiuni vor să arate cifre mai bune”, a explicat acest strateg pentru Meduza.
În pofida victoriei clare a lui Putin, Kremlinul ar fi cheltuit peste 1 miliard de euro pentru propagandă în perioada premergătoare alegerilor.
O mare parte din acest buget a fost alocată pentru infotainment, pentru a promova naționalismul, unitatea și valorile tradiționale.
În condițiile rezultatelor așteptate, Novaia Gazeta a încercat să găsească și explicații pentru efortul electoral al Kremlinului.
Potrivit jurnaliștilor ruși, Putin a încercat printre altele să evite orice percepție de ilegitimitate.
Cercetările au arătat de asemenea că, deși alegerile pot prezenta un anumit risc pe termen scurt pentru dictaturi, ele pot contribui, de asemenea, la prelungirea autocrațiilor.
În ciuda tuturor întrebărilor privind validitatea lor, acestea sunt adesea prezentate în așa fel încât să confere câștigătorului un anumit grad de legitimitate – atât în țară, cât și în străinătate – și ajută, de asemenea, regimul să adune informații privind popularitatea sa.
Kremlinul și Putin au respins criticile occidentale la adresa corectitudinii scrutinului, subliniind că Rusia va deveni mai puternică după aceste alegeri.
