Mulți investitori se uită către fondurile de investiții pentru a-și depune banii, inclusiv în ETF-uri (are și România câteva pe BVB), numărul celor care cumpără unitățile de fond fiind de 600.
000 conform datelor Asociației Administratorilor de Fonduri (AAF).
Cifra este ușor umflată pentru că au numărat unele persoane de 2-3 ori (adică pe cei care investesc în mai multe fonduri), potrivit informațiilor HotNews.
ro.
Marele avantaj fiscal al acestor fonduri de investiții este că dividendele încasate de la companiile din portofoliu nu sunt taxate cu 8%.
Acei bani sunt investiți mai departe de fond.
În schimb, fondurile de pensii plătesc acest impozit din cauza Ordonanței 16/2022 (adoptată de Guvernul Ciucă), fiind vorba despre banii celor care muncesc, ceea ce le „mănâncă” din randamentul potențial, lucru ce se va vedea la pensie.
Există un proiect în Parlament care prevede eliminarea acelei prevederi din Codul Fiscal.
Rămâne de văzut dacă se va adopta.
Persoanelor fizice care investesc la bursă li se reține acel procent de 8% atunci când companiile la care au acțiuni le distribuie dividendele.
Evident, dacă sumele depășesc plafoanele, trebuie să depună Declarația unică și să plătească și CASS (10%).
În legătură cu impozitul pe tranzacții, atât la răscumpărarea unităților la fondurile de investiții, cât și la tranzacțiile directe pe bursă, impozitul este de 1-3%, în funcție de perioada de deținere.
Taxare similară cu fondurile de investiții clasice este și la ETF-urile românești, adică fonduri tranzacționate la bursă care urmăresc și investesc în acțiunile unor companii listate replicând indici.
Acest lucru a fost recunoscut și de Răzvan Pașol, CEO Patria Asset Management, administratorul ETF-ului românesc ce replică BET.
„Fondul oferă un avantaj fiscal pentru că nu plătește impozit pe dividendele încasate, spre deosebire de persoanele fizice sau de alte fonduri nerezidente care decid să investească în acțiuni românești.
Anul trecut a fost un an excepțional din perspectiva dividendelor, economia realizată de fond din faptul că nu a plătit impozit pe dividende a acoperit 80% din cheltuielile totale ale fondului”, a spus Pașol.
Personele care nu au timp să studieze piața, companiile de pe bursă, să facă analize fundamentale, dar vor totuși să investească în piața de acțiuni, pentru că au un apetit mai ridicat pentru risc, ajung să se uite și la ETF-uri.
Dacă o persoană vrea să aibă investiții diversificate în acțiuni, încercând să imite un indice, are nevoie de sume ceva mai mari, pe care mulți nu și le pot permite.
În lume sunt aproape 10.
000 de astfel fonduri, conform unei prezentări făcută de Pașol, care citează investopedia.
com.
Dacă ne uităm la bursa românească, o persoană ar nevoie de aproape 20.
000 de lei pentru a avea o diversificare uitându-se la BET (indicele principal al Bursei de la București).
Singurul indice din România care replică BET are prețul unei unități de fond de aproape 25 de lei.
Așadar, cu o sumă mai mică are expunere pe toate companiile din acel indice.
Atunci când cineva investește într-un ETF se uită și la lichiditate, adică să poată scoate repede bani dacă are nevoie, adică să poată să vândă repede.
La începuturi, cel mai mare ETF din lume (SPDR S&P 500 ETF) era pe punctul de a fi închis pentru că nu era destul de popular.
A împlinit recent 31 de ani și a depășit 500 miliarde dolari din punct de vedere al activelor.
De la lansare și până acum, randamentul a fost de 1.
932%.
Prețul unei unități este zilele astea de circa 515 euro.
Dacă ne uităm la cel de pe piața românească ce replică indicele BET, a ajuns la un activ de 220,5 milioane de lei la mijlocul lunii martie, având o creștere de peste 13 ori în ultimii trei ani.
Pe piața românească avem două: (1) replică indicele principal și (2) sectorul energetic.
În curând va mai apărea unul.
*Acest text nu reprezintă o recomandare de investiții
