Victoria predictibilă a lui Vladimir Putin în alegerile încheiate duminică îi oferă președintelui mână liberă pentru a continua războiul din Ucraina, indiferent de pierderile de vieți omenești, și poate pentru a testa și mai mult Occidentul, subliniază analiștii citați de presa internațională.
Acasă, liderul de la Kremlin va încerca să își consolideze controlul asupra societății, transformând Rusia într-un stat militarizat, explică surse apropiate Kremlinului, care au vorbit sub anonimat pentru publicațiile independente.
Rezultatul alegerilor prezidențiale din Rusia nu a fost niciun moment pus sub semnul întrebării.
Mulți se întreabă însă acum ce va urma pe plan intern și pe frontul conflictului Rusiei cu Ucraina și Occidentul, după realegerea lui Vladimir Putin în fruntea țării cu un spectaculos scor de peste 87%.
Cei mai mulți analiști și oficiali citați de publicațiile rusești și internaționale au sugerat că regimul de la Kremlin va continua neabătut pe calea conflictului, dincolo de granițe, în vreme ce va consolida modelarea societății acasă, în Rusia, pentru a-și asigura obiectivele.
Putin s-a arătat foarte încrezător în șansele armatei sale, după victoria din Avdiivka, și în condițiile în care Ucraina se confruntă cu o criză de muniție și forță de luptă.
Președintele a semnalat acest lucru chiar înainte de scrutin, spunând că Moscova deține „pe deplin” inițiativa.
Pe plan intern, analiștii se așteaptă la o continuare a campaniei ideologice naționaliste conservatoare, pe măsură ce Putin face eforturi pentru transformarea Rusiei într-o societate militarizată, scrie BBC.
Faptul că liderii occidentali au contestat corectitudinea alegerilor iar unii critici au subliniat scorul neverosimil obținut de Putin nu a părut să însemne foarte mult pentru oficialii ruși.
Din punctul de vedere al Kremlinului, victoria răsunătoare îi oferă președintelui nu doar un nou mandat, dar și o puternică legitimitate, în vreme ce trimite un mesaj clar: războiul lui Putin împotriva Ucrainei are sprijinul deplin al poporului său.
Este exact ce și-a dorit regimul.
Citând surse regionale din Rusia, publicația independentă rusă Meduza a scris că însuși Kremlinul ar fi cerut oficialilor un scor de peste 80%, pentru a demonstra susținerea de care se bucură președintele.
În privința războiului, președintele rus pare să aibă în acest moment suficient spațiu de manevră.
Putin s-a arătat deja tot mai încrezător, în special după căderea orașului Avdiivka, din estul Ucrainei, în luna februarie a acestui an.
Într-un interviu acordat moderatorului și propagandistului Dmitri Kiseliov înainte de alegeri, Putin a evidențiat tocmai acest subiect de discuție.
„Să negociem acum doar pentru că ei nu mai au muniție este cumva ridicol din partea noastră”, a spus el, subliniind că Ucraina este în dificultate.
În fapt, a subliniat Tatiana Stanovaia, expertă la Carnegie Russia Eurasia Center, într-o analiză pre-electorală, Putin susține declarativ încheierea războiului la masa negocierilor.
„Dar acest lucru înseamnă capitularea Ucrainei”, a spus Stanovaia, citată de Associated Press.
Totuși, progresele Rusiei în estul Ucrainei au avut un cost uman uriaș, potrivit estimărilor occidentale, iar unele surse au sugerat că Moscova ar putea fi nevoită să lanseze o nouă rundă de mobilizare.
Dacă aceasta va urma sau nu rămâne de văzut.
Bryn Rosenfeld, un profesor de la Universitatea Cornell care studiază politica post-comunistă, a făcut aluzie la acest lucru, subliniind pentru Associated Press că Putin le dă rușilor veștile proaste doar după alegeri.
Stanovaia a sugerat însă că e foarte posibil ca mobilizarea suplimentară să nu fie necesară.
Explicația: mulți ruși din regiunile sărace s-au înrolat deja voluntar în armată, pentru a beneficia de salariile mari primite.
Unii observatori au sugerat că, întărit de rezultatul scrutinului și de percepția unei slăbiri a unității aliaților Ucrainei, Putin ar putea încerca să testeze Occidentul.
Cum anume se va întâmpla acest lucru nu este clar deocamdată și ar putea depinde și de rezultatul alegerilor din SUA, din noiembrie.
Alexandra Vacroux, directoare executivă la Davis Center for Russian and Eurasian Studies din cadrul Universității Harvard, a sugerat pentru Associated Press că un astfel de test ar putea fi un atac cibernetic.
În februarie, Congresul regiunii separatiste Transnistria a făcut apel la Moscova pentru „protecție” diplomatică, din cauza presupusei presiuni tot mai mari din partea Chișinăului.
Acest apel oferă mult spațiu „pentru escaladare”, a declarat Cristian Cantir, profesor de relații internaționale la Universitatea Oakland, tot pentru Associated Press.
Planurile lui Putin vor fi în orice caz imposibile fără asigurarea unui control deplin acasă.
Deocamdată, el pare să fi reușit să elimine aproape complet opoziția internă, sau în orice caz, formele ei manifestante.
Aleksei Navalnîi este mort, la fel și neașteptatul opozant meteoric Evgheni Prigojin, iar criticii de rând ai regimului s-au repliat în forme de opoziție mai puțin zgomotoase, de teama represiunii.
Dar Kremlinul vrea mai mult – o transformare a societății.
Regimul și-a început transformarea dintr-un „stat beligerant” într-un „stat de război” chiar înainte de victoria lui Putin, deoarece invazia Ucrainei a pus țara pe picior de război, a declarat o sursă apropiată Kremlinului pentru publicația independentă rusă The Moscow Times, sub acoperirea anonimatului.
„Natura regimului suferă o transformare chiar acum.
Războiul devine rațiunea de a fi a existenței sale”, a declarat sursa.
În noua sa calitate, regimul lui Putin se va confrunta cu mai multe probleme conceptuale importante.
Aceste probleme privesc atât viitorul lui Putin, cât și pe cel al Rusiei.
Pe de o parte, liderul rus va încerca probabil să își consolideze o moștenirea istorică pozitivă, deși sursele The Moscow Times au declarat că aceasta se va dovedi a fi o sarcină de nerezolvat pe termen lung.
„După moartea sa, toate păcatele vor fi puse pe seama lui”, a declarat o sursă apropiată de conducerea guvernului.
Apoi, Putin și Kremlinul vor încerca să consolideze un proiect ideologic pentru statul rus.
În ajunul alegerilor, think-tank-urile pro-Kremlin au vorbit despre necesitatea unui astfel de proiect.
Această ideologie este deja în curs de cristalizare și va fi una construită în jurul „familiei”, ca un concept ierarhic conservator, a declarat o sursă apropiată Kremlinului.
Este un lucru ușor vizibil în politicile homofobe ale autorităților, spre exemplu, și în discursurile lui Putin, care a pus societatea rusă în contrast cu cea „decadentă” occidentală.
Sursa The Moscow Times a precizat că ideea de familie vizează nu doar nucleul societății, dar și organizarea statului rus.
„Aceasta este o imagine foarte clară pentru facțiunea aflată la putere în Rusia.
Înseamnă că există un „arbitru suprem” care acordă titluri și distribuie bunuri.
Întreaga mașinărie politică a Rusiei este organizată în jurul acestui lucru”, a adăugat interlocutorul publicației independente ruse.
Cu toate acestea, regimul lui Putin s-ar putea confrunta cu provocări serioase în viitor.
Logica războiului ar presupune ca cetățenii să se transforme în actori politici proactivi, care să susțină regimul, mai mult decât niște alegători ascultători, a declarat pentru The Moscow Times o altă sursă apropiată Kremlinului.
Iar acest lucru generează unele temeri.
„O încercare de a controla viețile private ale oamenilor, ceea ce regimul nu a mai făcut până acum, ar putea întâmpina o rezistență în masă, care ar trebui reprimată cu mai multă violență”, a declarat sursa.
Pentru a-și asigura controlul, Kremlinul va trebui de asemenea să se bazeze pe un nou grup de oameni de afaceri, care să aibă eventual o datorie personală față de Putin, și să nu-și fi făcut averile în perioada anilor 1990.
Procesul de redistribuire a activelor a început deja, dar implică unele riscuri, a declarat un oficial guvernamental actual pentru publicația independentă.
O altă provocare este economia rusă.
În spatele cifrelor impresionante și a performanțelor economice din primii doi ani de război se ascund riscuri majore din cauza supraîncălzirii economiei.
De asemenea, țara se confruntă cu o lipsă acută de forță de muncă pe care Putin însuși a recunoscut-o, într-un interviu acordat în ajunul alegerilor prezidențiale.
Apărarea și securitatea reprezintă aproximativ 40% din buget, ceea ce afectează alte domenii precum educația și sănătatea, a arătat o analiză Reuters.
Salariile sunt în creștere, dar Putin nu a reușit să își respecte promisiunea din 2018 de a realiza un „progres decisiv” în ceea ce privește creșterea standardelor de viață, iar veniturile reale au stagnat în ultimul deceniu.
Prioritățile pe termen scurt sunt reducerea inflației, care se situează la 7,6%, și reducerea tensiunilor bugetare.
Putin a semnalat însă că acest lucru va presupune impozite mai mari pentru firme și pentru persoanele mai bogate.
Indiferent de probleme, apropiații Kremlinului au sugerat totuși că supraviețuirea regimului nu este amenințată.
„Cu toate aceste probleme, regimul lui Putin ar putea supraviețui potențial într-o stare de putrefacție încă 30 de ani și s-ar putea să nu i se întâmple nimic fatal”, a declarat o sursă apropiată conducerii guvernului rus pentru The Moscow Times.
„Ultimul lucru pe care îl va face este să nu mai aloce resurse pentru război”, a adăugat sursa citată.
CITEȘTE ȘI:
