Dr. Cristina Pojoga, Clinica Badea MedLife: „Îmi amintesc cazul unui pacient de 20 de ani care a făcut o colonoscopie în timp util și a evitat cancerul de colon, boala care-i răpise părinții“

Spread the love

Cu o pregătire atât medicală, cât și psihologică, dr.

Cristina Pojoga, medic primar gastroenterolog cu competență în endoscopia digestivă diagnostică și terapeutică, și care își desfășoară activitatea la Clinica Badea MedLife din Cluj-Napoca, afirmă că pacienții care vin la cabinet sunt din ce în ce mai interesați să prevină apariția unor boli și, în special, a cancerului colorectal.

Potrivit medicului gastroenterolog, o echipă medicală bine închegată și cu bune abilități de comunicare este de importanță crucială, mai ales atunci când diagnosticul medical este dificil de pus.

Lipsa educației medicale îi face pe mulți dintre români să ajungă la medic în ultimul moment, cu boli grave în stare avansată, lucru observabil mai ales în statisticile care măsoară morbiditatea și mortalitatea.

Cu toate acestea, medicii observă că, încet-încet, lucrurile încep să se schimbe și la noi.

Tinerii înțeleg să se preocupe de sănătatea lor și să meargă preventiv la medic pentru controale de rutină și investigații esențiale.

„Vin din urmă generații informate, generații care citesc, se documentează.

Nu mă refer la cei care caută informații medicale în scop de a se autotrata, de a se autodiagnostica, ci pur și simplu la oameni informați și care știu că există anumite boli de care poți scăpa dacă le previi din timp“, observă Dr.

Cristina Pojoga, medic primar gastroenterolog, cu specializare în endoscopie la Clinica Badea MedLife.

Din experiența la cabinet, aceasta precizează că: „majoritatea pacienților noștri sunt diagnosticați cu patologie digestivă, atât organică, cât și funcțională.

Surpriza plăcută, în ultima vreme, este faptul că pacienții încep să conștientizeze importanța profilaxiei.

Nu mai vedem doar pacienți cu boli avansate.

Încep să vină oameni care sunt preocupați de îngrijirea stării lor de sănătate, pacienți care vor să prevină apariția anumitor boli și, în special, a cancerului colorectal“, afirmă medicul.

Așa s-a întâmplat cu un pacient de puțin peste 20 de ani care suferea de polipoză adenomatoasă familială, adică avea foarte mulți polipi la nivelul colonului, iar părinții lui decedaseră la vârste foarte tinere de cancer colorectal.

Tânărul a făcut în timp util o colonoscopie care a arătat că afecțiunea nu se transformase încă malign, astfel că s-a putut interveni pentru a preveni cancerul care-i răpise părinții.

Din păcate, mai spune medicul, într-o astfel de situație, singura modalitate de a preveni cu adevărat cancerul colorectal este colectomia totală, mai precis, extirparea în întregime a colonului.

„În acest caz colectomia este curativă.

Desigur, aceasta este o patologie rară“, spune medicul.

„Nu poți muri de o boală pe care nu o faci“Rolul prevenției, mai ales în ceea ce privește cancerul colorectal, este extrem de important.

Investigațiile profilactice pot depista modificări mici, care, odată tratate, elimină riscul de a dezvolta afecțiunea malignă.

„Am fost la un moment dat la un congres în străinătate și mi-a plăcut foarte mult o afirmație a unui profesor de acolo care a spus: «Nu poți muri de o boală pe care nu o faci».

Așa este situația cancerului colorectal, care se dezvoltă din niște leziuni preneoplazice, din polipi colorectali.

Dacă îți faci o colonoscopie din timp, care depistează aceste leziuni și le extirpă, nu mai faci cancer colorectal.

Practic, devine o boală prevenibilă.

De aceea spun că oamenii deja sunt informați, știu că, dacă vin din timp la medic, pot să evite anumite probleme grave mai târziu.

“Factorii psihologici agravează simptomatologia bolilor digestiveO parte importantă dintre pacienții care ajung la cabinet au o patologie tumorală, dar sunt și foarte mulți cu tulburări funcționale, mai spune medicul: „Mulți pacienți se prezintă cu afecțiuni care ne duc cu gândul la relația dintre stresul cotidian și funcțiile organismului.

Poate fi vorba despre tulburări de tranzit intestinal, de dureri în zona stomacului, în etajul abdominal superior.

Unii vin cu reflux sau cu ulcer gastric sau duodenal.

Și, de multe ori, factorii psihologici sunt cei care nu neapărat produc boala, dar agravează simptomele și, cumva, introduc pacientul într-un cerc vicios pe care medicul trebuie să știe cum să-l spargă“.

Principala măsură pe care o poate lua medicul pentru a sparge cercul vicios despre care vorbește dr.

Pojoga o reprezintă efectuarea la timp a investigațiilor medicale care să excludă patologia organică.

„După investigații trebuie să discuți cu pacientul care trebuie să conștientizeze și să înțeleagă mecanismul prin care apar simptomele și mecanismul prin care el percepe aceste simptome.

Relația dintre medic și pacient este deosebit de importantă.

Un pacient care nu are încredere în medicul lui este un pacient foarte greu de tratat.

Și spun asta și din perspectiva pacientului, pentru că am fost și eu pacient.

“Atunci când a fost în situația de a căuta ea însăși un medic bun, nu s-a uitat neapărat la ce a apărut despre acel medic în mass-media sau la câte titluri academice are acesta, mai spune dr.

Pojoga: „Cred că cea mai bună promovare a medicului este «de la om la om».

M-am interesat la alți pacienți, cât au fost de mulțumiți și cum s-a purtat medicul respectiv cu ei.

Le recomand pacienților ca, atunci când caută medicul cu care intenționează «să meargă la drum», să meargă la un prim consult, de exemplu, nu direct la investigații mai avansate, cum ar fi endoscopia.

De la primul consult îți dai seama dacă poți să ai o relație terapeutică cu cineva sau nu“.

Iar relația terapeutică trebuie să fie bidirecțională: „Nici eu, ca medic, nu cred că pot da totul oricărui pacient.

Trebuie să avem o colaborare foarte bună, astfel încât el să beneficieze de pe urma sfaturilor sau indicațiilor mele terapeutice“.

Cele mai des întâlnite boli gastrointestinaleÎntr-un top al bolilor gastrointestinale, pe primele două locuri se poziționează sindromul de intestin iritabil – o tulburare funcțională a tubului digestiv și care se manifestă printr-un disconfort în special la nivelul abdomenului inferior și sindromul dispeptic ulceros – care nu înseamnă neapărat ulcer, dar care poate mima ulcerul și care este tot o tulburare funcțională, cu simptome în special în zona superioară a abdomenului.

Patologia tumorală a devenit, de asemenea, destul de frecventă, spune medicul Cristina Pojoga: „Pe locul al treilea nu aș pune, totuși, patologia tumorală, ci boala steatozică hepatică, sub toate aspectele ei, care este boala stilului de viață modern.

Adică mâncăm cum nu trebuie, suntem sedentari.

Cam asta duce la boala steatozică hepatică.

Această patologie este pe primul plan ca patologie hepatică de când nu mai există foarte multe cazuri de hepatită cronică virală“, punctează medicul gastroenterolog.

Boala steatozică hepatică și chiar fibroza hepatică sunt boli care pot regresa într-o oarecare măsură prin modificări instituite la nivelul stilului de viață, în primul rând.

În plus, în prezent, pe piața farmaceutică sunt investite resurse importante în studii care implică medicamente care au ca scop reducerea gradului de steatoză hepatică sau de fibroză hepatică, precizează dr.

Pojoga.

Rolul echilibrului psiho-emoțional în tratamentul afecțiunilor digestiveÎn contextul în care multe dintre bolile digestive sunt legate și de stres, și de problemele psihologice, ideal ar fi să învățăm să gestionăm ceea ce putem gestiona.

„Este foarte dificil, dar cred că un psiholog sau un psihiatru poate ajuta.

Am avut cazuri în activitatea mea medicală de pacienți, în special cu sindrom de intestin iritabil, cu care nu am reușit să mă descurc nicicum, decât cu ajutorul psihiatrului.

Colaborez foarte bine cu medicii psihiatri și, în momentul în care văd că simptomele nu cedează nicicum, nici după mai multe întâlniri cu pacienții, după mai multe încercări terapeutice, după mai multe discuții, îi trimit și la psihiatru.

Nu înseamnă că acei oameni au o patologie psihiatrică.

Nu așa se pune problema.

Dar, din cauza influenței pe care sistemul nervos central o are asupra sistemului nervos vegetativ, care la rândul său influențează funcțiile tubului digestiv, psihiatrul are un pic alt «armament» decât noi, cu ajutorul căruia să influențeze această simptomatologie.

Pacienții nu rămân, în general, pe termen lung cu medicație psihiatrică.

Dar după o lună-două de tratament prescris de medicul psihiatru, simptomele se mai atenuează.

“Medicul bun are alături o echipă pe care se bazeazăPentru Dr.

Cristina Pojoga, echipa de medici buni din care face parte contează enorm.

„Nu cred că mai există vreo parte în medicină despre care să poți spune că o poți practica de unul singur.

Când vorbesc despre echipă, nu mă refer doar la medici de altă specialitate.

Dacă vrem să avem o abordare holistică asupra pacientului, avem nevoie inclusiv de asistentă medicală, de psiholog, de nutriționist.

Avem nevoie de foarte mulți oameni și de foarte multe specialități în echipă și nu doar de specialități medicale.

Iar ca medic gastroententerolog, nu am ce să fac fără anatomopatolog, chirurg, imagist și mai putem adăuga și alte specialități.

“Toți acești specialiști înțeleg să colaboreze în beneficiul pacientului, iar uneori această comunicare conduce la rezultate mai bune decât în spitalele de renume din străinătate.

„Am avut inclusiv cazul unui pacient care nu a putut fi diagnosticat la Spitalul AKH, din Viena.

Noi l-am diagnosticat datorită mai multor factori.

În primul rând, pentru că pacientul a urmat toate indicațiile medicale și a fost de acord cu toate investigațiile pe care i le-am propus.

A văzut că-mi dau silința, dar nu reușesc să ajung la diagnostic.

Și nu m-a lăsat nici el pe mine, nici eu pe el.

Până la urmă, am ajuns la un diagnostic – histiocitoză Langerhans – o patologie extrem de rară.

Până să ajungem la acel diagnostic, anatomopatologul și cu mine am avut discuții zi de zi timp de două săptămâni.

Pentru că el ridica o suspiciune, eu veneam cu argumente contra, pe care le aveam din istoricul pacientului.

Și mergeam mai departe cu alte suspiciuni de diagnostic și tot așa până am reușit să stabilim de ce patologie suferea pacientul.

De aceea sunt de importanță vitală comunicarea și echipa“, adaugă dr.

Cristina Pojoga.

Chiar dacă este o specialitate complexă, medicul spune că nu ar schimba-o: „Mie mi-a plăcut foarte mult această specialitate.

Am fost studenta Prof.

Dr.

Oliviu Pascu la cursul de gastroenterologie și când am făcut practică în Institutul de Gastroenterologie.

Nu am fost doar studenta, ci și rezidenta dânsului, el având darul de a arăta partea frumoasă a gastroenterologiei.

Cred că m-a ajutat să-mi dezvolt un stil de gândire mai pragmatic și centrat pe pacient și, dacă n-aș fi luat la rezidențiat această specialitate, aș mai fi dat examenul încă o dată.

Asta am vrut să fac de când am mers prima dată ca și studentă la Institutul de Gastroenterologie“, conchide Dr.

Pojoga.

***Citește și alte articole informative, pe subiecte medicale, în secțiunea Facem România bine.

Acest articol este susținut de MedLife, cea mai mare rețea de servicii medicale private din România, și își propune să fie o sursă de informare și inspirație pentru o viață sănătoasă și echilibrată.

Sănătatea reprezintă principala sursă de fericire a românilor.

La MedLife, fericirea oamenilor ne bucură și ne motivează să oferim soluții medicale la cele mai înalte standarde.

Indiferent de specialitate, la MedLife găsești oricând medici buni, a căror expertiză este completată de cele mai avansate tehnologii din domeniul medical și o infrastructură modernă, asigurând o îngrijire personalizată fiecărui pacient.

Află mai multe detalii despre toate serviciile pe www.

medlife.

ro.

Articol susținut de MedLife

Lasă un răspuns