Copiii mici fac parte dintre categoriile aflate la risc să dezvolte probleme respiratorii din cauza poluării, iar astmul este una dintre cele mai grave.
Explicăm semnele la care părinții trebuie să fie atenți și recomandările specialiștilor pentru gestionarea unor astfel de situații.
Aproape șapte milioane de decese premature, anual, au fost cauzate de poluare înainte de pandemia de COVID-19, potrivit estimărilor Organizației Mondiale a Sănătății.
Primul care are de suferit atunci când există poluare este aparatul respirator, iar copiii mici sunt cei mai vulnerabili.
„Poluarea este o cauză a astmului și a bolilor alergice, în general.
Iar poluarea din trafic joacă un rol foarte mare în această patologie.
La ce ne referim? În primul rând, ne referim la așa-numitele particule diesel, provenite din gazele de eșapament.
Aceste particule sunt extrem de nocive pentru mucoasa respiratorie și sub acțiunea lor mucoasa respiratorie este atacată și generează un mecanism inflamator care dispune la alergii și la dezvoltarea astmului, atât la copii, cât și la adulți”, explică prof.
dr.
Carmen Panaitescu, medic primar de alergologie și imunologie clinică, Universitatea de Medicină și Farmacie „Victor Babeș” din Timișoara.
Aceste particule pot să inducă astmul și de asemenea pot să exacerbeze un astm, atrage atenția medicul: „Dacă deja copilul este astmatic, expunerea sa la poluanți în aerul respirat determină crize de astm, tocmai prin creșterea inflamației locale.
Cu cât copilul este mai mic, cu atât riscul de a inhala aceste gaze este mai mare, iar expunerea poate avea loc dimineața când se duc la școală sau sunt duși cu mașina, iar acestea se înșiră una după alta în fața școlii.
”Un alt loc unde copiii sunt expuși noxelor sunt străzile circulate pe lângă care sunt plimbați, lângă stopurile unde mașinile staționează și eliberează particule din gaze de eșapament.
Toate acestea nu fac decât să exacerbeze o inflamație care poate nu este manifestă, subliniază medicul alergolog.
Dacă la oraș situația este cea care este, nici în mediul rural nu este cu mult mai bine de vreme ce la fiecare casă există câte două-trei mașini, completează dr.
Panaitescu.
Plus că, în zonele unde există industrie se adaugă la poluare și particulele provenite de la ele: „Un alt poluant foarte, foarte agresiv și pe care l-am putut releva și în investigațiile noastre sunt particulele de microplastic, care sunt, de asemenea, proinflamatoare și distrugătoare de epiteliu.
”Așadar, dacă expunerea este omniprezentă ce putem face? În primul rând, recomandă medicul, trebuie să devenim conștienți de situație.
Apoi, factorii de decizie trebuie să ia acele măsuri care să ducă la reducerea acestor expuneri.
Și asta printr-o fluidizare inteligentă a circulației, cu reducerea numărului de opriri la stop și un alt mod de a controla traficul.
Zonele cu trafic intens trebuie evitate, iar dacă ieșim cu copilul, preferabil ar fi într-un parc sau la munte, în zilele libere.
Tusea tot mai chinuitoare, senzația de lipsă de aer, respirația șuierătoare sunt semne ale prezenței astmului la copii.
„Prezența așa-numitului wheezing, înseamnă deja o inflamație foarte mare la nivelul bronhiilor.
Copilul cu aceste semne trebuie neapărat evaluat, plămânul lui ascultat și stabilit dacă este vorba despre ceva trecător sau deja s-a instituit un astm.
Pentru că la copiii mici poate fi vorba și de o viroză care să ducă la o bronșiolită.
Și trebuie făcută diferența între o bronșiolită, o criză care poate dura până la 7-10 zile și o criză de astm, care se tot repetă ori de câte ori expunerea la poluant este mai mare”, punctează medicul alergolog.
Odată diagnosticat, astmul nu poate fi vindecat, ci doar ținut sub control: „Întâi prin tratament și, când se obține controlul bolii, chiar cu administrare de terapie la nevoie.
În momentul de față există terapii foarte țintite, cu preparate care se pot administra sub formă inhalatorie – deci în doze mici de medicament care acționează topic, la nivelul bronhiilor – astfel încât se poate obține controlul bolii, după care se poate administra terapie doar la nevoie”.
Medicul subliniază că de foarte multe ori se poate ajunge la remisiunea bolii: „Se poate atunci când copilul trece de adolescență să nu mai aibă niciodată episoadele de astm, dar, tot așa de bine ,poate să evolueze spre o formă de astm pe toată durata vieții.
Odată instituit astmul, oricând el poate să redevină activ.
Cu atât mai mult cu cât trăim într-o atmosferă în care există poluare, iar ea menține această inflamație și alterare a epiteliului bronșic.
”Părinții copiilor cu astm, dar nu doar ei pot programa în fiecare an o vacanță într-o salină naturală.
Anotimpurile indicate sunt primăvara și toamna.
Prof.
dr.
Carmen Panaitescu explică de ce: „Pentru că e bine să nu existe o diferență foarte mare de temperatură între cea de afară și cea din mina de sare, unde este mai frig.
Șocul acesta termic – foarte cald afară și frig în salină – poate să ducă, până la urmă, la o viroză sau la o răceală.
Dar, primăvara și toamna, când nu există diferențe atât de mari de temperatură este o atitudine ideală, pentru că aerul de salină este extrem de pur, fără poluanți și fără alergeni.
Practic, este singurul loc în care, de exemplu, nu există acarieni”Posibilitatea de a respira un aer de salină naturală măcar timp de o săptămână, adaugă medicul, poate să reducă inflamația de la nivelul bronșic, sau dacă e vorba despre o rinită, să reducă inflamația de la nivelul nazal: „Deci, practic, pentru căile respiratorii – fie că e vorba despre nas sau despre bronhii – respiratul unui aer curat este un lucru benefic”, conchide medicul.
Sursa foto: Dreamstime.
com
