În condițiile în care plafoanele la electricitate și gazele naturale nu mai au nicio legătură cu realitatea din piață, așa cum HotNews.
ro a demonstrat în nenumărate rânduri, Ministerul Energiei a pus în dezbatere publică un proiect de modificare a OUG 27/2022 privind schema de subvenționare a prețurilor.
La o primă vedere, în ceea ce privește plafoanele, sunt făcute modificări în sensul reducerii lor.
Pe de altă parte, este prelungită perioada de aplicare a schemei de plafonare-compensare, ceea ce înseamnă pe scurt: subvenții mai mici, dar aplicate pe o perioadă mai lungă la operatorii de pe piața energiei.
Câteva modificări esențiale:Ministerul Energiei consideră că este clarificată prevederea referitoare la prețul din ofertele-tip de furnizare a energiei electrice/gazelor naturale elaborate și publicate de către furnizori, în sensul că acesta nu poate depăși valoarea prețului final facturat doar pentru perioada de aplicare a prețurilor maxime plafonate, respectiv 1 ianuarie 2023-31 martie 2025.
Ar mai fi clarificată și prevederea referitoare la modalitatea de stabilire a prețului final facturat, în sensul că aceasta se aplică tuturor clienților finali până la data de 31 martie 2025, fiind cuprinse și contribuțiile aferente schemei de sprijin pentru promovarea cogenerării de înaltă eficiență pe baza cererii de energie termică utilă, precum și contravaloarea certificatelor verzi.
Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE) a propus etapizarea măsurilor de ieșire din schema de sprijin, în sensul introducerii unei perioade de tranziție de 1 an de zile, începând de la data de 1 aprilie 2025 și până la data de 31 martie 2026.
Este stabilită valoarea maximă a componentei de achiziție a energiei electrice/gazelor naturale din prețul aferent ofertelor de furnizare, aplicabil în perioada de tranziție, pe baza unei formule, luând în considerare media ponderată a prețurilor rezultate din toate tranzacțiile cu produse standardizate pe termen mediu și lung realizate pe piețele la termen și media ponderată a prețurilor de închidere a PZU, la care se aplică un coeficient de 1,1, care acoperă eventuale dezechilibre/profilare.
Din analiza datelor disponibile, pentru energie electrică, ca exemplu, în anul 2021, când piața era complet liberalizată, PZU avea o pondere de aprox.
46%, și astfel, în vederea stimulării tranzacționării pe piețele la termen se propune o pondere de 40%, iar pentru gaze naturale, ponderea PZU este între 5- 10%.
Începând cu data de 1 aprilie 2024, operatorii piețelor centralizate au obligația de a publica aceste prețuri/cantități.
ANRE va emite reglementări prin care să introducă în sarcina furnizorilor de energie electrică/gaze naturale a unor obligații de informare a clienților finali cu privire la eliminarea schemei de sprijin și cu privire la modul de stabilire a prețurilor de furnizare din oferte/contracte după eliminarea acesteia, precum și a unor obligații de a transmite noi oferte elaborate conform prevederilor aplicabile în perioada de tranziție.
Având în vedere evoluțiile înregistrate cu privire la prețurile la energie electrică, din ultimele luni, se va propune scăderea valorii maxime a prețului mediu ponderat alenergiei electrice la care ANRE calculează sumele de decontat de la bugetul de stat, de la 900 lei/MWh la 700 lei/MWh.
În acest moment, plafoanele sunt percepute și folosite de către actorii de pe piață mai degrabă ca niște referințe de preț, nu limite.
De aceea, în ciuda faptului că prețurile pe burse au revenit la nivelurile de dinaintea crizei energetice, la consumatorul final român, tarifele sunt încă prea mari.
Furnizorii vând către consumatorii finali, casnici și industriali, la nivelul plafoanelor, însă acestea sunt mult peste cât erau prețurile înainte de criza energetică.
Cotațiile pe piețele spot au scăzut foarte mult, ajungând chiar și sub nivelul limitelor stabilite de Guvern pentru producători.
La gaze, prețurile pe bursele europene sunt pe trend de scădere, ajungând la nivelul de 24 euro/ MWh, fiind preconizate în continuare scăderi, cât era înainte de criză.
În 2022, când a fost concepută schema de plafonare – compensare, în vârf de criză energetică, prețurile la gaze explodaseră până în jurul valorii de 300 euro / MWh.
Prețurile se duc mult sub nivelul de 150 lei/MWh (30 euro / MWh) cu cât sunt obligați producătorii români să vândă pentru acoperirea consumului intern.
În următoarele luni, mai ales după ieșirea din sezonul rece, când consumul se va reduce, prețurile de pe bursă ar putea scădea mult sub 20 euro / MWh.
La energia electrică, prețurile pe piețele spot sunt, la fel, pe trend de scădere, ajungând la nivelul de 50 – 60 euro/MWh pe bursele vestice, la fel ca înainte de criza energetică.
În 2022, în vârf de criză energetică, prețurile erau în jur de 550 euro / MWh.
În acest context, producătorii români trebuie să vândă la o limită de preț de 450 lei/MWh (90 euro / MWh) în sistemul centralizat MACCE.
În ceea ce privește prețul la consumator, la energia electrică, în urmă cu trei ani, în ianuarie 2021, înainte de criza energetică, puteau fi încheiate contracte pe un an cu 0,25 lei / kwh, adică la preț mult mai mic față de plafoanele de acum care sunt 0,68 lei/ Kwh, 0,80 lei/Kwh și 1,30 lei/KWh, în funcție de consum.
La gaze, în noiembrie 2020 putea fi încheiat un contract cu un anumit furnizor, pe o perioadă de un an, cu 0,09368 lei / Kwh, preţ cu servicii de transport incluse.
Un alt contract, cu alt furnizor, a fost încheiat în ianuarie 2021, tot pe un an, contract cu 0,06 lei / Kwh.
Acum, plafonul este de 0,31 lei/KWh și cu atât vând furnizorii către consumatorul final.
