Rușii sunt chemați la vot începând de vineri în cadrul alegerilor prezidențiale care vor dura până duminică, însă eforturile autorităților electorale de la Moscova de a-i asigura președintelui Vladimir Putin o campanie fără critici au dus la o situație care frizează absurdul, arată Reuters.
Putin, care este deja cel mai longeviv lider al Rusiei de la Iosif Stalin încoace, a admis joi că rușii se confruntă cu „vremuri dificile”, afirmând însă că situația este cauzată de războiul dus împotriva Occidentului în Ucraina și îndemnându-i pe oameni să iasă la vot pentru a exprima „o poziţie civică şi patriotică”.
Însă cei nemulțumiți de conducerea sa nu vor avea opțiuni tocmai reale pentru a exprima măcar un vot de frondă, toți contracandidații lui Putin fiind în esență susținători ai săi într-o anumită măsură.
Site-ul de investigații Meduza scria încă din luna august a anului trecut că politologii și consilierii lui Putin de la Kremlin au început să caute „oameni de paie” care să candideze împotriva sa fără să-l deranjeze prea mult.
Una dintre sursele celor de la Meduza a explicat că administrația lui Putin nu dorește niciun candidat „surpriză” pentru alegerile prezidențiale și că Kremlinul speră ca el să câștige 80% din voturile exprimate la o prezență la vot de 70%.
Administrația sa prezidențială dorește scoruri record în condițiile în care se teme că un rezultat mai puțin puternic ar putea fi privit ca un vot de blam asupra războiului din Ucraina sau a modului în care el a fost condus.
Ulterior, Comisia Electorală Centrală a Rusiei i-a descalificat pe toți candidații care au exprimat critici cât de mici la adresa conducerii țării, autoritatea electorală invocând diverse nereguli birocratice, ca de exemplu probleme cu semnăturile strânse.
Prin urmare, rușii vor avea de ales în următoarele 3 zile între Vladimir Putin și următorii 3 „contracandidați”:Un membru în vârstă de 75 de ani al Dumei de Stat, Nikolai Haritonov este candidatul oficial al comuniștilor ruși, care s-au plasat pe locul 2 la toate alegerile prezidențiale din 2000 încoace, însă de fiecare dată la o distanță considerabilă față de Putin.
De exemplu, Haritonov a mai candidat o dată la prezidențiale în 2004, când a luat 13,8% din voturi, comparativ cu 71,91% pentru Putin.
Un sondaj de opinie publicat în februarie arăta că în jur de 4% din ruși afirmau că ar vota pentru el din nou.
Haritonov, de origini siberiene, a declarat anterior că nu îi poate găsi nimic de reproșat liderului de la Kremlin.
„El (Putin) este responsabil de propriul său ciclu de muncă, de ce l-aș critica eu?”, a afirmat candidatul comunist, citat de TASS.
Haritonov este de asemenea un susținător al „operațiunii militare speciale” din Ucraina.
Singurele critici pe acesta le-a formulat la adresa conducerii țării au fost față de unele dintre politicile propuse de partidul Rusia Unită al lui Putin, însă niciodată împotriva Kremlinului.
Haritonov se bucură de susținerea mult mai cunoscutului Ghennadi Ziuganov, „candidatul etern” al Partidului Comunist rus, care de data aceasta a ales să nu mai participe la alegeri în condițiile în care a ajuns la vârsta de 79 de ani.
Haritonov (stânga) alături de Ziuganov (FOTO: AP / AP – The Associated Press / Profimedia)În vârstă de 56 de ani, Leonid Sluțki este un alt veteran al Dumei de Stat, camera inferioară a parlamentului rus, și liderul Partidului Liberal Democrat din Rusia care, în pofida denumirii, este o formațiune politică ultranaționalistă.
Sluțki a preluat conducerea partidului după ce Vladimir Jirinovski, cunoscutul lider naționalist care l-a condus timp de 3 decenii, a murit în aprilie 2022.
Deși Sluțki este unul dintre politicienii invitați cu regularitate la televiziunile rusești pentru a-și exprima opiniile anti-occidentale, el pare să trăiască în continuare în umbra răposatului Jirinovski, cunoscut timp de ani de zile pentru declarațiile sale belicoase față de statele vecine Rusiei, dar și țări ca România și Republica Moldova.
„Jirinovski trăiește în continuare!” este sloganul ales de Sluțki pentru campania sa electorală.
Un sondaj de opinie efectuat luna trecută arată că, la fel ca Haritonov, el poate spera să obțină 4% din voturi.
Sluțki este de mulți ani președintele Comisiei pentru afaceri externe din Duma de Stat și afirmă că Rusia trebuie să câștige războiul din Ucraina.
Una dintre temele sale de campanie a fost legată de creșterea prețurilor la alimente, el vorbind despre necesitatea combaterii inflației la produsele de bază.
În 2018 Sluțki a fost acuzat de un grup de jurnaliste ruse de agresiune sexuală însă o comisie parlamentară l-a exonerat de faptele imputate.
Acuzatoarele sale au spus că parlamentul rus a mușamalizat cazul.
Sluțki la funeraliile lui Jirinovski (FOTO: Kommersant Photo Agency / ddp USA / Profimedia)Vladislav Davankov este președintele adjunct al Dumei de Stat și un membru al partidului Oameni Noi cofondat în 2020 de tatăl său, un om de afaceri rus.
În vârstă de 40 de ani, Davankov este cel mai tânăr dintre candidații la alegerile prezidențiale din Rusia și a fost onorat cu numeroase distincții și premii ale statului rus, printre care unul acordat de însuși Vladimir Putin.
Davankov a declarat că nu își va critica oponenții politici în timpul campaniei și a ales drept sloganuri pentru candidatura sa „Da schimbărilor!” și „E timpul pentru oameni noi!”.
El a încercat să se prezinte ca un oponent al limitării drastice a libertăților personale și, în contextul politicii rusești, o persoană mai liberală.
Fără să menționeze Ucraina pe nume, Davankov a spus că este în favoarea „păcii și a discuțiilor”, însă „în termenii noștri și fără concesii”.
Un sondaj din februarie arăta că 5% din ruși spun că ar fi dispuși să îl voteze.
Davankov în timpul unei vizite de campanie în Ekaterinburg (FOTO: Kommersant Photo Agency / ddp USA / Profimedia)Comisia Electorală Centrală de la Moscova a adoptat pe 8 decembrie o rezoluție care stipula ca alegerile prezidențiale de anul acesta să fie organizate timp de 3 zile, o premieră pentru Rusia.
„Supun la vot proiectul de rezoluție privind organizarea votului la alegerile prezidențiale din Federația Rusă, programate pentru 17 martie 2024, pe un termen de trei zile”, anunța atunci președinta Comisiei Electorale, Ella Pamfilova, în ședința în care a fost luată decizia.
Deși Rusia nu a mai organizat niciodată alegeri prezidențiale pe durata a trei zile, Pamfilova a declarat înainte de ședință că un scrutin care durează mai multe zile „devine tradițional în Federația Rusă” – o posibilă referință la referendumul de modificare a Constituției din 2020, ultimul scrutin cu miză în Rusia.
Rușii au putut vota în cadrul referendumului timp de o săptămână, acesta permițându-i lui Putin să își „reseteze” numărul de mandate prezidențiale pentru a rămâne la putere până în 2036.
Liderul de la Kremlin a promulgat legea de adoptare a referendumului un an mai târziu.
Decizia de a organiza alegerile prezidențiale de anul acesta pe o perioadă de 3 zile a venit la doar o zi după ce Consiliul Federației, camera superioară a parlamentului rus, a stabilit ca ele să aibă loc în data de 17 martie.
Rezoluția adoptată de Comisia Electorală de la Moscova notează că ziua de sâmbătă este considerată „ziua principală” a votului, secțiile de vot urmând însă a fi deschise încă de vineri.
Alegerile prezidențiale din Rusia vor începe cu deschiderea secţiilor de votare din Orientul Extrem Rus vineri la ora locală 08:00 (joi ora 20:00 GMT) şi se vor încheia la Kaliningrad duminică, la ora 18:00 GMT.
