Un deficit bugetar generează inflație pentru că generează cerere în economie.
Cererea este pe bani împrumutați, a declarat Adrian Codirlașu, vicepreședinte CFA România.
„Ce mai generează un deficit bugetar? Taxe mai mari.
Taxele mai mari se duc în inflație.
Dacă taxa e pusă pe companie, se vede în preț.
Dacă e pusă direct pe bun, pe produs cum e TVA sau acciza, merge tot în preț”, a spus el, în cadrul unei conferințe organizată de Oxygen Events.
Potrivit acestuia, o taxă care ar avea un efect mai mic asupra inflației și ar putea să-l reducă: creșterea impozitului pe salarii, adică impozitarea muncii.
„Lăsându-ne mai puțini bani, automat vom consuma mai puțin, vom reduce cererea și acest lucru va avea un efect dezinflaționist”, a explicat Codirlașu.
Cristian Păun, profesor ASE, amintește că mulți spun: România nu e o țară în dezvoltare și are nevoie de deficit.
„România a acumulat deficite bugetare, din 1995 până acum, către 200 miliarde euro (cumulat).
Asta ar fi însemnat 20.
000 de kilometri de autostradă.
Câți kilometri am produs noi în anii ăștia? În jur de 1.
000”, spune Păun.
Dacă ne uităm pe structura cheltuielilor statului, arată el, vedem că 95% sunt cheltuieli de consum și 5% pentru investiții.
„Această ponderare se menține și la deficit.
Nu poți să spui că faci deficit numai pentru investiții.
Faci pentru toate cheltuielile tale”, a mai afirmat profesorul.
În opinia sa, inflația din România este alimentată destul de puternic de această necorelare a policitii fiscale cu cea monetară.
„Politica monetară a răspuns corect inflației și a limitat lichiditatea prin scumpirea lichidității de la Banca Centrală obligând băncile să-și caute capital în zona depozitelor.
Pe partea cealaltă, Guvernul ar fi trebuit să vină să spună: limitez deficitul.
Limitarea deficitului ar fi venit în mod normal natural și prin politica monetară de limitare a expansiunii creditului”, a explicat Cristian Păun.
Scumpirea creditului, spune el, ar fi trebuit să îndemne Guvernul să spună: Nu pot să fac deficite excesive cu aceste dobânzi care au crescut.
„Guvenul nu a ținut cont de semnalul care a venit dinspre politica monetară și a continuat cu aceste deficite excesive pe care le vedem în față.
Când apare deficitul, taxarea nu mai ajunge.
Atunci Guvernul oferă pe noptiera oamenilor o putere de cumpărare pe care nu o are, nu o aduce din taxare, ci din viitor din împrumut”, a mai arătat profesorul ASE.
Potrivit acestuia, atâta timp cât deficitul este excesiv, de zeci miliarde de euro, problema inflației va rămâne.
„Dacă ne sprijinim doar pe piciorul monetar, nu și pe cel fiscal, s-ar putea să ajungem la ajustări monetare periculoase care să ne împingă într-o instabilitate și mai mare în final și politica monetară să devină prociclică”, avertizează economistul.
