Parlamentul European și Consiliul Uniunii Europene au ajuns recent la un acord asupra directivei privind calitatea aerului care aduce ca noutate posibilitatea ca acei cetățeni care se îmbolnăvesc din cauza poluării să poată da în judecată statul și să ceară despăgubiri.
Noile prevederi ale directivei stabilesc limite mai stricte pentru particulele fine din aer cum ar fi PM 2.
5, PM 10, SO2 și NO2, dintre care cea mai nocivă expunere este cea la PM2.
5, care ar fi fost responsabilă, în 2020, de 238.
000 de decese premature în Europa.
Potrivit ultimului raport al Agenției Europene a Mediului.
În cazul României, numărul deceselor premature asociate expunerii la PM 2.
5 este, potrivit aceluiași document, de peste 21.
000.
Cum va putea demonstra un cetățean că s-a îmbolnăvit din cauza poluării? Raportorul în cazul directivei, europarlamentarul român Nicu Ștefănuță, susține într-un interviu pentru HotNews.
ro, că un român, de exemplu, care nu a fumat, nu are alte comportamente care să-i pună în pericol sănătatea, dar trăiește într-o zonă poluată dovedit poate avea câștig de cauză într-un proces împotriva statului.
Directiva europeană îl ajută pe cetățean să pună presiune pe autorități, spune Ștefănuță.
Un exemplu este că primăriei i se cere să măsoare poluarea cu aparate omologate, ceea ce nu este o regulă în România.
Directiva mai prevede să reduci nivelul de poluare și de particule fine și de particule suspensie din atmosferă, precizează el.
Cum ar putea un primar să reducă nivelul de poluare din oraș? În primul rând, spune eurodeputatul, trebuie să mărească suprafața de spațiu verde din oraș.
Apoi, o altă soluție este cea referitoare la îmbunătățirea transportului public.
„Eu am propus transport public gratuit.
Studenții și elevii trebuie musai să aibă.
Este legea României, este România educată.
Oamenii pot avea un tichet climatic cum se folosește prin Austria, prin Germania, cu preț minimal, și să te poți urca în orice mijloc de transport dacă este autobuz, tren sau metrou și să poți beneficia de toată gama de servicii de transport”, a spus Ștefănuță, adăugând că flota de transport public trebuie schimbată și ea.
O a treia măsură este renovarea clădirilor, afirmă eurodeputatul.
Pot românii să-și asume economic schimbările pentru reducerea poluării? „Suntem mulțumiți să trăim cu 10 ani mai puțin?”, se întreabă, în replică, eurodeputatul.
Ce soluții se mai pot găsi pentru reducerea poluării, vor fi interzise mașinile alimentate cu motorină și benzină sau românii nu vor mai putea arde lemne în sobă? Răpunsurile lui Nici Ștefănuță, în interviul de mai jos.
Noile prevederi ale directivei prevăd limite mai stricte pentru particulele nocive, cu scopul de a atinge obiectivul de poluare zero până în 2050 și noi drepturi pentru cetățenii care sunt afectați de poluare:Noua legislație va trebuie transpusă în doi ani de zile, iar noile limite pentru particule poluante vor trebui respectate începând cu 2030.
Până atunci statele vor trebui sa pregătească ghidurile cu măsuri prin care să arate Comisiei ca autoritățile știu ce au de făcut.
Poluarea aerului este o problemă majoră de sănătate pentru europeni.
În 2020, în Uniunea Europeană, 96% din populația urbană a fost expusă la niveluri de particule fine peste nivelul ghidului de sănătate stabilit de Organizația Mondială a Sănătății.
Potrivit Agenției Europene de Mediu, în 2020, expunerea la concentrații de particule fine peste nivelul ghidului din 2021 al Organizației Mondiale a Sănătății a dus la 238.
000 de decese premature în UE-27.
Poluarea aerului provoacă, de asemenea, morbiditate, prin care oamenii trăiesc cu boli – implicând atât suferință personală, cât și costuri semnificative de îngrijire a sănătății.
Planul de acțiune pentru poluare zero stabilește ținta de a reduce numărul de decese premature datorate expunerii la particule fine cu 55% până în 2030, comparativ cu 2005.
În 2020, decesele premature atribuite expunerii la particule fine au scăzut cu 45% în UE-27, comparativ cu 2005.
Vor fi necesare eforturi suplimentare pentru a îndeplini viziunea de poluare zero pentru 2050 de reducere a poluării aerului la niveluri care nu mai sunt considerate dăunătoare sănătății.
Planul de acțiune pentru poluare zero stabilește obiectivul pentru 2030 de reducere cu 25% a ponderii ecosistemelor afectate de poluarea aerului, comparativ cu 2005.
În 2020, nivelurile dăunătoare ale depunerilor de azot asupra ecosistemelor au fost depășite în 75% din suprafața totală a ecosistemului din UE-27.
Aceasta reprezintă o scădere de 12% față de 2005.
