Cifrele sunt impresionante pentru personalul în serviciu permanent (2 milioane), avioane (3.
700 dintre care 500 bombardiere și 1.
800 de vânătoare), nave (370), rachete.
Numai că în spatele gloanțelor și oțelului, există factorul uman care trebuie luat în considerare, scrie Il Corriere della Sera, citat de Rador Radio România.
În vizitele sale frecvente la comandamentele Armatei Populare de Eliberare, Xi Jinping își îndeamnă invariabil ofițerii să „’accelereze pregătirile pentru a fi gata să ducă un război și să-l câștige”’.
Acelaşi Xi vorbește despre necesitatea de a îmblânzi „mările furtunoase”’ și ideea pare să fie o referire la strâmtoarea Taiwan.
Dorințele liderului suprem sunt ordine.
Cu toate acestea, se pare că nu sunt ascultate.
Cea mai recentă dovadă vine dintr-o declarație a generalului He Weidong, unul dintre cei doi vicepreședinți ai Comandamentului Central al armatei chinezești, al cărui conducător este, desigur, Xi.
„Trebuie să reprimăm falsele capacități de luptă”’, le-a spus oficialilor delegați la Congresul Național al Poporului în timpul unei discuții cu ușile închise.
Observația generalului a fost transmisă presei: o frază lapidară pe care analiștii militari au interpretat-o ca pe un dublu avertisment.
Simbolul campaniei de epurare desfășurată anul trecut în fruntea ierarhiei militare este ministrul apărării Li Shangfu, care a dispărut la sfârșitul lunii august după ce a stat doar câteva luni în funcție.
Înainte de a fi promovat la funcția de ministru, în martie 2023, Li a condus din 2017 „Departamentul pentru achiziții și dezvoltare a echipamentelor” al Armatei Populare de Eliberare: o poziție care controlează foarte multe afaceri și la fel de mulţi bani.
În iulie 2023, într-o declarație raportată de presa din Beijing, vechiul său Departament a anunțat că a întreprins o ”operaţiune de curățare” a procedurii de atribuire a contractelor și a invitat cetăţenii care deţin informații privind posibile nereguli care datează din 2017, să le comunice anchetatorilor.
Alți nouă generali, inclusiv Li Yuchao și Liu Guangbin, comandantul și adjunctul Forțelor de rachete, au dispărut de pe radarul politic fără niciun fel de explicații.
În decembrie, Comitetul Permanent al Adunării Populare Naționale a anunțat că cei nouă au fost expulzați din rândurile delegaților săi „pentru abateri grave ale disciplinei și legii”: formula folosită pentru a evita să fie nevoiți să spună public că sunt corupți.
Xi Jinping alaturi de ofiteri ai fortelor armate chineze Foto: Li Gang / Xinhua News / Profimedia ImagesÎn 2017, agenţia Xinhua a scris: „Din 2012, sub conducerea tovarășului Xi, au fost arestați peste 100 de înalți oficiali – un număr mai mare decât numărul generalilor căzuți pe câmpul de luptă în timpul războaielor revoluționare”.
De atunci lista celor „împușcați” (metaforic vorbind) a crescut.
Printre acuzații se numără și lipsa de loialitate față de Partid.
Iar această împrejurare ascunde o problemă serioasă de fond care, potrivit analiștilor, cântărește asupra capacităţii reale de luptă a forțelor armate chineze.
Politizarea oficialilor implică faptul că prima şi principala misiune este protejarea puterii comuniste; de cele mai multe ori promovarea în funcții de conducere depinde de loialitatea adevărată sau presupusă față de Partid, şi nu de capacitatea strategică.
În ultimii cincizeci de ani, cea mai sângeroasă ciocnire pentru soldații Armatei Populare a fost cea cu propriul popor: e vorba de masacrul de la Tiananmen din 1989.
O altă îngrijorare a lui Xi este „boala păcii”, adică decenii fără experiență de luptă, spre deosebire de adversarii americani angajați în războaiele din Irak și Afganistan.
Epurarea nu pare să se fi încheiat dacă He Weidong i-a avertizat pe oficiali în timpul Congresului Național al Poporului.
Vicepreședintele Comisiei Militare Centrale, în vârstă de 67 de ani, este unul dintre cei 24 de bărbați din Biroul Politic.
Numirea sa, decisă de Xi în 2022, a semnalat dorința președintelui de a consolida opțiunea militară pentru a realiza reunificarea Taiwanului.
Înainte, He Weidong a comandat Teatrul de Est, responsabil pentru planificarea posibilelor acțiuni împotriva Taiwanului, scrie Il Corriere della Sera, citat de Rador Radio România.
Li Mingjiang, un expert în studii de apărare de la Facultatea „Rajaratnam” de Studii Internaționale (RSIS) din Singapore, a declarat pentru Reuters că, în pofida problemelor cu care se confruntă acum economia chineză, accentul tot mai mare pus de Beijing pe „reunificarea” cu Taiwanul reprezintă unul dintre principalele motive pentru creșterea bugetului acordat forțelor armate.
„China arată că vrea în următorul deceniu să își crească forțele armate până în punctul în care este pregătită să câștige un război dacă nu are de ales decât să poarte unul”, afirmă Li cu referire la refuzul guvernului taiwanez de a ceda presiunilor Beijingului.
De când Xi Jinping a devenit președinte și comandant suprem al forțelor armate chineze în urmă cu peste un deceniu, bugetul acordat Ministerului Apărării a crescut la 1,67 trilioane de yuani (aproximativ 230,6 miliarde de dolari), de la 720 de miliarde de dolari în 2013.
Creșterea procentuală anuală a fost cu consecvență mai mare decât ținta de creștere a PIB-ului în timpul mandatului lui Xi.
De exemplu, pentru anul acesta ținta de creștere a PIB este de 5%, în timp ce bugetul alocat apărării crește cu 7,2%.
Bugetul acordat de Beijing forțelor sale armate este urmărit cu atenție de vecinii săi și Statele Unite pe fondul îngrijorărilor legate de intențiile strategice ale Chinei și dezvoltarea puterii sale militare.
China și-a majorat pentru al 30-lea an la rând bugetul militar, potrivit datelor Institutului Internațional pentru Studii Strategice de la Londra (IISS).
