Premierul Ariel Henry a demisionat luni, în timp ce bande înarmate continuă să acţioneze violent în Haiti pe fondul unei noi crize politice și de securitate grave în țara din Caraibe, transmite agenția AFP, citată de Agerpres.
„Luăm act de demisia prim-ministrului Ariel Henry”, a declarat Mohamed Irfaan Ali, preşedintele Guyanei şi al Comunităţii Caraibiene (CARICOM), la o reuniune în Jamaica dedicată crizei haitiene.
Un responsabil american a afirmat că Henry i-a confirmat telefonic demisia şi lui Antony Blinken, secretarul de stat al SUA, aflat de asemenea în Jamaica.
Henry a comunicat cu membrii CARICOM de la distanţă, fiind blocat în Porto Rico după ce nu a reuşit să revină la Port-au-Prince, unde bande înarmate şi o parte din populaţie îi cereau demisia în contextul violenţelor de la sfârşitul săptămânii trecute.
El poate rămâne pe teritoriul american, a precizat oficialul citat.
Ali a anunţat „un acord de guvernare de tranziţie care deschide calea către un transfer paşnic al puterii” în Haiti, către „un plan de acţiune pe termen scurt în domeniul securităţii” şi către alegeri libere şi corecte.
CARICOM s-a reunit de urgenţă luni cu reprezentanţi ai ONU şi ai mai multor ţări, printre care Statele Unite şi Franţa, pentru a încerca să propună o soluţie pentru Haiti.
În statul din Caraibe – vecin cu Republica Dominicană pe insula Hispaniola – nu au mai avut loc alegeri din 2016.
Preşedintele Jovenel Moise a fost asasinat în 2021, iar Henry, numit premier de acesta, ar fi trebuit să îşi încheie mandatul la începutul lui februarie.
Henry semnase luna aceasta la Nairobi un acord pentru trimiterea de poliţişti kenyeni în Haiti şi încerca să revină în ţară.
Între timp, la Port-au-Prince poliţia luptă cu bandele înarmate care atacă obiective strategice cum ar fi palatul prezidenţial, comisariatele şi închisorile.
Autorităţile haitiene au declarat de o săptămână starea de urgenţă, cu interdicţii de circulaţie pe timp de noapte, în departamentul din vest în care se află capitala, însă nu controlează în întregime teritoriul respectiv.
Măsurile respective au fost prelungite luni, urmând să rămână în vigoare până joi.
Luni, personalul Uniunii Europene aflat în Haiti a fost evacuat în întregime.
Statele Unite îşi evacuaseră de asemenea, cu elicoptere, personalul diplomatic neesenţial, încă de sâmbătă noaptea.
După reuniunea din Jamaica, Blinken a anunţat că SUA va aloca încă 133 de milioane de dolari pentru soluţionarea crizei haitiene; din această sumă, 33 de milioane sunt destinate ajutoarelor umanitare, iar 100 – forţei multinaţionale ce urmează să fie trimisă în Haiti.
Premierul canadian Justin Trudeau, care a participat prin videoconferinţă la dialogul de la Kingston, oferise deja circa 91 de milioane de dolari.
Conform mai multor diplomaţi cu care a discutat AFP, întrunirea avea ca obiectiv oficializarea unei propuneri făcute de Henry pentru a renunţa la putere în favoarea unui consiliu de tranziţie în care să fie larg reprezentată societatea civilă din Haiti.
Consiliul de Securitate al ONU a cerut luni tuturor actorilor politici haitieni să participe la „negocieri serioase” pentru „restabilirea instituţiilor democratice”.
