În prag de alegeri, autoritățile statului vin cu declarații contradictorii despre prețul energiei.
Astăzi, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, a afirmat că piața s-a reglat și că prețurile au ajuns la nivelurile dinainte de războiul din Ucraina.
Cu doar o zi în urmă, ieri, ministrul de resort, Sebastian Burduja, spunea că există riscul ca facturile să o ia razna și din acest motiv se analizează prelungirea până în 2026 a plafonării prețurilor.
„Este un an și electoral, și complicat din punct de vedere economic.
Vedem mai multe intervenții ale Guvernului decât în alți ani.
Jobul nostrul nu este să oprim Guvernul de la a face intervenții, ci să consiliem Guvernul ca intervențiile să nu producă un rău pieței concurenței, să fie în așa fel desenate încât să minimizeze impactul negativ asupra economiei”, a spus Chirițoiu, astăzi, în conferința PRIA Competition.
Discuțiile acestea ne consumă mult timp, alocăm multe resurse, a adăugat el.
„Avem intervenția din energie care, în principiu, trebuia să se termine la începutul anului viitor.
Este cea mai importantă intervenție a statului generată de criză.
Acum sunt discuții să redesenăm.
Observăm că piața s-a reglat, revenim la prețurile la energie apropiate de cele dinainte de criza din Ucraina și atunci mecanismul acesta foarte scump prin care Guvernul a intervenit pe piața de energie este în momentul de față în regândire”, a continuat președintele Consiliului Concurenței.
Ieri, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, spunea că există în plan prelungirea cu încă un an, până în martie 2026, a schemei de plafonare-compensare a prețurilor la electricitate și gaze.
„Da, este o variantă.
Schema expiră la 31 martie 2025.
Nu aș vrea să mă exprim acum dacă va fi sau nu prelungită.
Este o posibilitate, în ideea de a evalua dinamica din piață, evoluția conflictelor din regiune.
În maximum două săptămâni vom avea o variantă de modificare a schemei”, a spus el, într-o conferință de presă.
De ce mai este nevoie de această schemă, din moment ce prețul energiei pe bursă este la jumătate față de anul trecut?, l-au întrebat jurnaliștii.
„Din rațiuni de stabilitate pentru clientul final.
Nu putem risca să liberalizăm piața și să ne trezim că facturile o iau razna.
Având în vedere contextul geopolitic și ce se întâmplă la granița României, din punctul meu de vedere un anumit nivel de reglementare pe termen scurt și mediu cred că este un lucru înțelept”.
În celelalte țări europene nu mai există scheme de subvenționare, de ce la noi ar lua-o razna facturile?, au insistat jurnaliștii.
„Cred că au scheme de subvenționare, dar sunt probabil mai bine țintite pe anumite categorii socio-economice, lucru pe care și România ar trebui să îl facă, din punctul meu de vedere, după martie 2025”, a răspuns Burduja.
Potrivit datelor bursei de energie OPCOM, în luna februarie prețul mediul al energiei pe Piața pentru Ziua Următoare (piața bursieră relevantă) a fost 347 de lei pe MWh, la jumătate față de anul trecut în aceeași lună (699 lei pe MWh).
Schema instituită de Guvern prevede un mecanism de achiziție centralizată a energiei electrice (MACEE) prin care producătorii vând energie furnizorilor cu clienți finali la prețul de 450 lei/MWh.
Diferența dintre prețul plătit de consumatori și cel din piață este acoperit din bugetul statului.
Până acum, din toamna anului 2021, când a fost instituită prima schemă de plafonare, statul a plătit furnizorilor aproximativ 22 miliarde de lei și are datorii de alte 3 miliarde de lei către aceste companii.
Citiți și Prețul electricității și al gazelor din ofertele pentru consumatorii casnici scade și mai mult în martie / De ce menține Guvernul schema de plafonare?Comisia Europeană analizează dacă schema de plafonare-compensare a prețului energiei din România este legalăSursa foto: Dreamstime
