În România s-au construit anul trecut circa 74.
500 de locuințe, ducând la aproape 10 milioane numărul total al locuințelor, potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de Statistică.
Asta pe fondul unei populații în plin proces de îmbătrânire și contracție demografică.
Tot potrivit Statisticii, România are circa 8 milioane de familii, dar avem de asemenea circa 1,5 milioane locuințe neocupate (16,4% din numărul total de unități de locuit convenționale)Având în vedere creșterea stocului de locuințe din ultimii și rata mare de ne-ocupare, probabil că achiziționarea de locuințe poate fi interpretată ca investiție a oamenilor cu bani suficienți, alimentând o aparentă creștere a cererii de locuințe, deși e vorba de simple investiții imobiliare.
În România se construiește masiv, cel puțin în Capitală și în câteva orașe mari sau în cele considerate orașe- magnet, unde populația se duce pentru că știe că-și găsește de lucru.
Iar tinerii (care părăsesc locuința părinților tot pe fondul dificultaților economice la circa 30de ani), se împrumută pentru obținerea unui credit ipotecar la 35 de ani în medie.
Vârsta medie la care românii fac primul credit la bancă a crescut ușor, ajungând în decembrie 2023 la 35,09 ani iar vârsta mediană la 34,08 ani, arată datele Băncii Naționale, transmise la solicitarea HotNews.
Vârsta mediană împarte în două jumătăți egale numărul celor aflați la primul credit în cazul nostru; jumătate din românii care s-au împrumutat pentru prima oară la bănci aveau sub 34,08 ani, iar cealaltă jumătate depășeau această bornă.
Bucureștenii și brașovenii fac primul credit la vârsta mediană cea mai înaintată (35,2 ani), în vreme ce la capătul opus se află Gorj, Teleorman și Mehedinți.
E drept, România are o cultură a proprietății și nu a locuirii în chirie, dar acest lucru s-ar putea schimba odată cu preluarea modelelor occidentale, chiar dacă asta se va petrece lent în timp.
Populația tânără e în scădere, astfel că și cererea de credite ar putea evolua în același sens.
Dealtfel, numărul de credite ipotecare aflate în sold la finalul lunii decembrie 2023 era de circa 596.
000, mai puține decât cele aflate în sold în decembrie 2022 și respectiv 2021.
Moștenirile ar putea juca un rol esențial, pe fondul unei scăderi a ratei natalității și a împuținării demografice, arată și o analiză din The ConversationObținerea unui credit ipotecar poate fi dificilă pentru unii oameni, deoarece un credit presupune existența unui avans, venituri stabile și suficient de mari pentru a-ți permite achitarea ratelor și obișnuința cu stresul de a nu ți se întâmpla nimic rău în următorii 15-20-30 de ani care să-ți afecteze veniturile.
Acum, clujenii trebuie să facă cel mai mare efort dacă vor să își cumpere o locuință de 60 de metri pătrați fără a se împrumuta la bancă.
Ei au nevoie de 139 de luni de muncă la salariul mediu din Cluj, în ipoteza absurdă că ar economisi întregul venit lunar.
În ceea ce privește timpul necesar achiziționării unei locuințe cu 2 camere (55 mp), fără a lua în calcul cheltuielile de subzistență sau economisirea și fără sprijin financiar de la bănci, cel mai ridicat nivel al indicatorului este înregistrat în județul Cluj, unde sunt necesari aproximativ 11 ani pentru achiziția unei locuințe.
Pentru achiziția unei locuințe de 55 mp fără a contracta un credit imobiliar sunt necesari aproximativ 12 ani în Viena, aproape 18 ani în Praga și în jur de 15 ani în Budapesta și Varșovia, mai arată datele BNR.
În contrast, în județe precum Giurgiu, indicatorul nu depășește valoarea de șase ani.
Programul „Prima casă” a favorizat accesul la proprietatea locuinței prin împrumuturi ipotecare garantate de stat.
Cu toate acestea, programul nu a stabilit nicio restricție legată de veniturile beneficiarilor săi.
Deși datele disponibile despre beneficiarii săi sunt limitate, consultările anterioare cu sectorul bancar arată că principalul beneficiar al acestui program sunt familiile cu venituri medii din mediul urban.
În acest scop, acest program nu a făcut prea mult pentru a sprijini accesibilitatea pentru grupurile cu venituri mici, arată autorii Strategiei privind Locuirea.
Creșterea plafonului la 140.
000 euro pentru achiziția unei locuințe noi nu permite accesul tuturor categoriilor de populație la o locuință adecvată și accesibilă ca preț din perspectiva pe care o pun cheltuielile legate de locuință asupra bugetului gospodăriei, construită într-o zonă accesibilizată din perspectiva serviciilor și a dotării tehnico-edilitare, fiind o măsură care a condus artificial la creșterea prețului la locuințele noi și implicit la construirea de către dezvoltatori a unor anumite tipuri de locuințe limitate ca suprafață utilă, reducând posibilitatea noilor proprietari de a opta în timp pentru o locuință cu o suprafață adaptată la noile nevoi și cerințe în materie de locuire.
