Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO.
„Preşedintele Iohannis este un politician care face calcule, care nu se expune în mod inutil, care îşi pregăteşte mişcările.
Cel mai uşor este de comparat cu un jucător de şah, dar nu cu unul amator, ci cu un mare maestru.
Iar această mişcare pe care o face astăzi, imediat după întâlnirea pe care a avut-o cu preşedintele Muntenegrului, pare să indice că există deja o coaliţie suficientă pentru a-l susţine, o coaliţie formată din state din Europa Centrală şi de Est.
Nu uitaţi declaraţiile făcute de Ungaria, clar împotriva lui Mark Rutte (fost premier olandez – n.
r.
), declaraţiile unor lideri din Ţările Baltice sau din Polonia, care susţin necesitatea unui leadership din Est la nivel european şi NATO.
Toate astea arată că există şansa unei confruntări pe care nimeni nu şi-o doreşte între Est şi Vest, dar în momentul în care Estul prezintă o candidatură oficială puternică şi o candidatură a unui lider care este recunoscut la nivel european, cred că şansele preşedintelui Iohannis sunt foarte bune”, a declarat marţi, Cristian Pîrvulescu pentru Agerpres.
roPotrivit acestuia, România va beneficia de susţinerea ţărilor din Est în această competiţie.
„Cu siguranţă, ţările din Est sunt cele care susţin candidatura României.
E vorba de Ţările Baltice, Polonia.
Foarte probabil să o facă şi Ungaria.
Aţi văzut? Preşedintele Iohannis are un stil, nu face declaraţii tranşante.
El este foarte circumspect şi foarte diplomat, încercând să nu deranjeze anumite intenţii, anumite interese.
Acesta este motivul pentru care sunt foarte convins că această candidatură va fi una care poate să fie susţinută inclusiv de parteneri din Vest.
Vă aduc aminte că, în urmă cu două săptămâni, preşedintele Iohannis s-a întâlnit cu Mark Rutte la informala organizată de preşedintele Macron la Paris.
Avem o fotografie în care preşedintele Iohannis îi strânge mâna acestuia şi îl priveşte cu siguranţă.
Deja, din acel moment, am avut convingerea că preşedintele Iohannis are o susţinere suficientă pentru a putea să îi contrapună lui Rutte şi are ca experienţă politică un alt rezultat decât cel pe care îl poate prezenta Mark Rutte.
Nu putem să vorbim în cazul României despre o victorie a extremei drepte, aşa cum s-a întâmplat în Olanda”, a explicat analistul politic.
Profesorul Pîrvulescu a admis că a existat o negociere, dar nu una finală.
„Încă din momentul în care au fost notificaţi reprezentanţii la NATO în legătură cu această candidatură au existat negocieri.
Dar este în interesul Vestului şi al Organizaţiei Atlanticului de Nord să dovedească că sunt solidare.
Deci vor trebui să depăşească rapid această situaţie, iar o candidatură din Est e foarte puternică, pentru că Estul este expus acum la atacurile Rusiei”, a precizat Cristian Pîrvulescu.
El a menţionat că Mircea Geoană ocupă funcţia de secretar general adjunct al NATO doar pe durata mandatului actualului secretar general, Jens Stoltenberg.
„Domnul Geoană ocupă o funcţie care este doar pe durata mandatului domnului Stoltenberg.
Nu va continua.
Este în prelungiri şi domnul Geoană, în egală măsură.
Deci nu sunt funcţiile separate, ci împreună”, a mai spus analistul politic.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat marţi că a decis să intre în competiţie pentru funcţia de secretar general al NATO.
Președintele Iohannis și-a argumentat decizia prin performanţa României, prin experienţa acumulată pe parcursul celor două mandate de preşedinte al României și înţelegerea profundă a provocărilor cu care se confruntă NATO.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
