Javier Milei, acuzat că duce o cruciadă împotriva științei ● Chiar au descoperit arheologii turci cea mai veche pâine din lume? ● Luna februarie a fost cea mai caldă din istoria înregistrărilor oficialeLa doar trei luni după investirea în funcție a președintelui argentinian Javier Milei, oamenii de știință din această țară au stârnit proteste masive, acuzând faptul că profesiile lor au ajuns în pragul dispariției.
Nemulțumirile vin pe fondul reducerilor drastice a cheltuielilor alocate științei și cercetării, subliniază Nature.
Situația este una dramatică, iar oamenii de știință argentinieni avertizează că însăși Consiliul Național de Cercetare Științifică și Tehnică (CONICET), principalul organism de cercetare din Argentina, riscă să se închidă.
În plus, oamenii de știință, alături de tinerii care vor să urmeze o carieră în acest domeniu, vor fi nevoiți să părăsească țara în căutarea unui loc de muncă.
Președintele Milei a anunțat că bugetul alocat științei va rămâne neschimbat față de anul 2023.
În termeni reali, asta înseamnă o reducere cu cel puțin 50% a fondurilor, pe fondul inflației.
Drept urmare, CONICET a trebuit să reducă numărul burselor anuale de la 1.
300 la numai 600.
Mai mult, CONICET, care susține circa 12.
000 de specialiști din aproape 300 de centre de cercetare, a anunțat că nu mai poate face angajari, că a închis deja aproximativ 50 de posturi administrative și că nimeni nu mai poate primi momentan promovări sau măriri salariale.
Asta în condițiile în care nu se mai pot plăti nici măcar serviciile de internet sau alte lucruri elementare.
Protestului cercetătorilor argentinieni i s-au alăturat nu mai puțin de 68 de premianți Nobel care, într-o scrisoare publică, și-au manifestat îngrijorarea față de viitorul științei în Argentina.
„Milei arată cât se poate de clar că știința nu este importantă.
Iar asta a început deja prin închiderea Ministerului Științei, Tehnologiei și Inovației”, au subliniat protestatarii.
În replică, oficiali ai administrației Milei au declarat că știința rămâne o prioritate pentru guvernanți, însă institutele și centrele de cercetare trebuie să suporte consecințele inflației, la fel ca toate celelalte segmente ale administrației publice naționale.
Săpăturile arheologice efectuate în anul 2021 în situl anatolian de la Çatalhöyük, locul celei mai vechi așezări urbane descoperite vreodată, au dus la identificarea unui bizar obiect poros, asemănător cu un burete, pe care specialiștii aflați la fața locului nu l-au putut cataloga într-o primă fază a cercetării.
Analizele microscopice ulterioare au demonstrat că era vorba despre un aluat în compoziția căruia intrau făină de grâu, de mazăre și de orz.
Și mai interesant este faptul că aluatul era unul fermentat, după adăugarea de drojdie, o invenție care se credea că aparține egiptenilor de acum 5.
000 de ani.
În urma datărilor cu carbon radioactiv s-a putut stabili că aluatul a fost creat acum circa 8.
600 de ani, iar faptul că a fost acoperit rapid de un strat de lut a făcut ca el să rămână conservat până în ziua de azi.
Aceasta este, în fapt, cea mai veche dovadă directă a fabricării pâinii fermentate din istoria omenirii, însă nu este nici pe departe una care să vorbească despre cea mai veche pâine descoperită vreodată.
În realitate, bucăți fosilizate de lipii create din făină de grâu și orz sălbatic, la care au fost adăugate rădăcini pisate, au fost descoperite în Iordania în urmă cu aproape un deceniu.
Vârsta acestora, de circa 14.
600 de ani, arată că invenția pâinii precede apariția agriculturii cu cel puțin trei sau patru milenii.
Revenind la așezarea de la Çatalhöyük, trebuie spus că aceasta își are originea acum circa 9.
500 – 10.
000 de ani și, până în prezent, rămâne cea mai complexă așezare umană, una care prezenta deja semnele urbanismului, din acea perioadă de început a neoliticului levantin.
Çatalhöyük a avut o perioadă de înflorire acum aproximativ nouă milenii, și a fost abandonat acum 7.
700 de ani, fără a prezenta semnele vreunui conflict major.
Luna februarie a doborât nu mai puțin de două recorduri negative, anunță specialiști din cadrul Institutului Copernicus pentru Schimbări Climatice din cadrul Uniunii Europene.
Pe de o parte, este cea mai călduroasă lună februarie din istoria înregistrărilor oficiale, cu o temperatură medie cu 1,77 grade peste valorile preindustriale.
Apoi, este a noua lună la rând în care se înregistrează doborârea recordurilor de temperatură.
În Europa, subliniază specialiștii citați, temperatura medie a fost cu 3,3 grade Celsius peste cea înregistrată în perioada 1991-2000.
Creșterea temperaturilor s-a făcut însă simțită și în America de Nord și de Sud, acolo unde au izbucnit puternice incendii de vegetație.
Chile, spre exemplu, a cunoscut cele mai devastatoare incendii din istoria țării.
Temperatura medie a apelor oceanice a depășit însă orice previziuni.
Astfel, temperatura medie la suprafață a fost similară cu cea din luna august 2023, cu un record de circa 21,09 grade Celsius.
Specialiștii susțin că astfel de anomalii vin pe fondul concentrației de gaze cu efect de seră din atmosferă, precum și ca efect al fenomenului El Nino.
Din datele oferite de Organizația Meteorologică Mondială (OMM), Statele Unite ale Americii rămân cel mai mare poluator cu gaze cu efect de seră al planetei, urmate de China.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
