Conservatorii din Portugalia au câştigat alegerile anticipate de duminică; liderul Alianţei Democratice (AD), Luis Montenegro, a anunţat luni victoria partidului său, transmite agenția Reuters, citată de Agerpres.
Nu se ştie deocamdată dacă dreapta va putea guverna fără sprijinul extremiştilor din formaţiunea Chega (Ajunge), care au obţinut cel puţin 48 de mandate din cele 230 în noul legislativ, de peste patru ori mai multe decât la scrutinul precedent.
Principalul rival politic al lui Montenegro, Pedro Nuno Santos, a recunoscut deja că Partidul Socialist (PS), aflat la putere din 2015, a fost înfrânt, clasându-se pe locul al doilea, la o diferenţă foarte mică.
AD şi aliaţii săi din insula Madeira au obţinut în total cel puţin 79 de locuri în parlament, iar PS 77.
Santos a exclus susţinerea platformei AD, care prevede o relaxare fiscală extinsă.
Preşedintele ţării, Marcelo Rebelo de Sousa, urmează să îl nominalizeze oficial pe liderul AD ca prim-ministru.
Montenegro a promis din nou că nu va conta pe populiştii extremişti pentru a-şi asigura susţinerea majorităţii parlamentare; cu tot cu deputaţii acestora, dreapta ar fi majoritară.
El şi-a exprimat însă speranţa că PS şi Chega „nu vor forma o alianţă negativă pentru a împiedica guvernul pe care l-au dorit portughezii”.
Andre Ventura, preşedintele Chega, a declarat încă de duminică presei că după părerea sa rezultatul alegerilor „a arătat clar că portughezii vor un guvern al AD alături de Chega”.
El afirmase deja că Montenegro ar fi răspunzător de orice instabilitate politică dacă ar refuza în continuare să negocieze cu extrema dreaptă.
PS şi Partidul Social Democrat (PSD), care conduce Alianţa Democratică nou înfiinţată, au guvernat alternativ în Portugalia din 1974, când a căzut regimul dictatorial.
Campania electorală a fost dominată de probleme cum ar fi criza locuinţelor, salariile mici din cea mai săracă ţară vest-europeană, serviciile de sănătate deficitare şi corupţia.
Reuters reaminteşte însă că sub conducerea socialiştilor Portugalia a înregistrat creşteri economice anuale de peste 2% şi excedente bugetare pe care le-a utilizat pentru a reduce datoria publică sub 100% din PIB, ceea ce a a atras aprecierea Uniunii Europene şi a investitorilor.
