România a importat în ianuarie mărfuri de peste 9 miliarde de euro, în vreme ce exporturile au fost de circa 7 miliarde, cu alte cuvinte trebuie să scoatem două miliarde de euro pentru a echilibra balanța.
Faptul că suntem în această situație (trăim pe deficit de 30 de ani) e doar una din consecințele politicilor precare din agricultură și a lipsei reformelor din piața muncii.
„Exportăm cantități însemnate de produse cu o valoare de piață redusă și în același timp importăm, printre altele, reziduuri de produse agricole, folosite de cele mai multe ori la creșterea animalelor, precum și produse agro – alimentare, obținute în urma unui proces de prelucrare industrială.
Nu întâmplător, din comerțul cu produse agro – alimentare în perioada postdecembristă s-a acumulat un deficit (diferența dintre suma exporturilor și importurilor de produse agro – alimentare) de peste 22 miliarde euro”, arăta într-o analiză pentru HotNews președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei.
”La mere, România produce doar 4,5% din producția europeană, în timp ce Polonia produce 29% din producția UE de mere.
La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5%, iar la pui avem 3,4%.
De ce sunt importante cifrele astea? Pentru că ele se văd mai departe în balanța comercială.
Dacă ne uităm în balanța comercială avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe, lapte și produse lactate”, explică Ionuț Dumitru, economistul șef al Raiffeisen Bank, într-un interviu acordat HotNews.
roDin perspectiva dimensiunii noastre ca jucător în zona agricolă ar trebui să fim un jucător foarte mare la nivel european.
„Când 20% din populație ocupată îți produce doar 4 la sută din PIB, înseamnă că avem o mare ineficiență în zona de utilizare a forței de muncă în agricultură.
În același timp avem problema aceasta a agriculturii de subzistență.
Dacă ne uităm pe cifre vedem că aproximativ 87 la sută din populație ocupată în agricultură este așa numita ”auto-ocupare”, în mare parte a ei face ceea ce numim agricultură de subzistență, mai spunea Dumitru în interviu.
Dimensiunea medie a fermei în România este 3,7 hectare ceea ce este ridicol de mic, pentru că nu ai cum să faci agricultură eficientă pe o suprafață de 3,7 hectare.
În Cehia, dimensiunea fermei este de 130 de hectare.
Până și vecinii noștri bulgari au o dimensiune medie de 22 de hectare și au o viteză de comasare foarte mare.
La noi comasarea are loc într-un ritm mult mai lent.
Avem printre cele mai mari ponderi din Europa a fermelor în care managerul are peste 65 de ani.
Avem manageri de exploatații îmbătrâniți și lucrul ăsta evident că are și implicații majore.
Avem de altfel o mare problemă cu zootehnia.
Ca număr de animale/ fermă suntem ultimii în UE.
Chiar și la numărul de animale pe hectar stăm prost, iar toate acestea se reflectă și în balanța comercială.
Producția agricolă este foarte dependentă de climă, iar noi nu am investit mai nimic la irigații, mai spune economistul șef al Raiffeisen Bank.
La cartofi stăm slab (5,8%) , la sfeclă de zahăr stăm catastrofal, importăm aproape tot.
În general la legume stăm foarte prost (4,2%) și avem un potențial mult mai mare.
La fel, la carne de vită avem doar 0,6% din producția europeană, la porc avem 1,5 % la pui avem 3,4% iar la lapte doar 2,6%.
Iar aceste cifre se văd mai departe în balanța comercială.
.
.
Avem un deficit mare structural de produse agroalimentare, localizat la câteva produse mari: carne, legume, fructe și lapte și produse lactate.
Mai mult, noi utilizăm resursele solului și nu prea le refacem, mai spune Dumitru.
Suntem țara în care balanța nutrienților la azot e ușor negativă- suntem singura țară din UE cu această balanță negativă.
Practic, dăm solului mai puțini nutrienți decât extragem din el.
Aducem în țară anual 220 de milioane de litri de lapte din toată Europa.
Din Danemarca și Spania, până la mai apropiatele Belgia, Franța sau Grecia- mai toate statele europene toarnă lăptic în cănile românilor.
Cât despre miere, ea vine din îndepărtata Chină, de unde aducem anual în valoare de peste 3 milioane de euro.
Deficitul anual a fost de peste 104 milioane euro/an, din care mai mult de 90% s-a acumulat în perioada de postaderare (medie anuală fiind de aproape 215 milioane de euro), explică șeful INS, Tudorel Andrei, în cartea sa recent publicată “Comerţul exterior al României cu produse agroalimentare 1990-2020” la editura Academiei Române.
Anul 1990 este cel în care s-a înregistrat una dintre cele mai drastice reduceri a exporturilor de produse agroalimentare din istoria economică a ţării.
Volumul exporturilor exprimat în unităţi valorice s-a redus în anul 1990 comparativ cu anul anterior cu aproape 85%, în timp ce în unităţi fizice, reducerea a fost chiar mai mare, de peste 94%, explică Tudorel Andrei.
Ca exemple, șeful INS vorbește despre contracția exporturilor la: Carne şi organe comestibile (- 97%), Lapte şi produse lactate ( -97%), Legume (-87%), Fructe (-67%), Preparate din carne şi peşte (-82%), Zahăr şi produse zaharoase (-98%), Preparate din legume şi fructe (-82%) şi Băuturi alcoolice şi nealcoolice (-84%).
La producţia de lapte, cinci ţări din Uniunea Europeană figurează între cele mai importante 20 de ţări pe plan mondial: Germania are o producţie totală de 33,1 milioane de tone, ceea ce reprezintă peste 8 mii kg/animal şi o producţie medie pe locuitor de aproape 400 litri, mai arată șeful INS.
Franţa ocupă poziţia a doua la nivelul UE cu o producţie de 25,5 milioane de tone, producţia medie pe un animal fiind de 7,2 mii litri şi o producţie medie pe locuitor de peste 390 de litri.
Polonia este unul dintre producătorii importanţi la nivel european, realizând o producţie de lapte de 14,2 milioane de tone/an, cu un randament pe animal de 6,4 mii kg şi o producţie medie pe locuitor de 370 de litri.
Italia a realizat o producţie de aproape 12 milioane de tone, cu un randament mediu pe animal de 7,1 mii litri şi o producţie medie pe locuitor de aproape 200 de litri.
Cu un randament pe animal egal cu cel din Italia, Țările de Jos realizează o producţie anuală de peste 10,6 milioane de tone, reprezentând 618 litri/locuitor.
Irlanda este ţara din Uniunea Europeană cu producţia medie pe locuitor cea mai mare, de aproape 1600 de litri, obţinând o producţie totală de peste 7,8 milioane de tone şi un randament pe animal de aproape 5,3 mii tone.
Revenind la România, ţara noastră are o producţie de lapte de aproape 4,2 milioane de tone, cu un randament pe animal mult mai mic decât în cazul celorlalte ţări importante din Uniunea Europeană, de numai 3,62 mii tone de lapte, producţia pe locuitor fiind de 215 litri.
China, Ucraina și Republica Moldova ne îndulcesc cu miere.
Sigur, alături de polonezi, olandezi și bulgari.
Datele le aveți mai jos:
