Bulgaria şi România ocupă primele locuri în UE în funcţie de numărul deceselor cauzate de accidente rutiere, conform cifrelor publicate, vineri, de Comisia Europeană, scrie Agerpres.
Anul trecut, aproximativ 20.
400 de persoane au fost ucise în accidente rutiere în Uniunea Europeană (UE), în uşoară scădere de 1% faţă de 2022, cele mai sigure drumuri fiind în Suedia (22 de decese la un milion de locuitori) şi Danemarca (27/million), în timp ce Bulgaria (82/million) şi România (81/million) au raportat cele mai ridicate rate ale mortalităţii în 2023, aproape dublu faţă de media din UE (46).
Aceste date arată o imagine contrastantă între statele-membre.
Dacă la nivelul UE, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în 2023 a scăzut cu 10% faţă de 2019, tendinţa descendentă s-a temperat în mai multe state-membre.
Din 2019, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere a scăzut foarte puţin în Spania, Franţa şi Italia, în timp ce în Irlanda, Letonia, Ţările de Jos, Slovacia şi Suedia a crescut.
În schimb, în ultimii patru ani, Belgia, Cehia, Danemarca, Ungaria şi Polonia sunt pe cale să atingă obiectivul de reducere cu 50% a deceselor rutiere şi a vătămărilor grave până în 2030.
În cazul României, numărul deceselor cauzate de accidente rutiere în 2023 a scăzut cu 5% faţă de 2022 şi cu 17% faţă de 2019.
Datele disponibile la nivelul UE pentru 2022 (nu sunt încă disponibile date detaliate pentru 2023) arată că 52% din accidentele rutiere mortale au avut loc pe drumurile rurale, faţă de 38% în zonele urbane şi 9% pe autostrăzi.
Tendinţa numărului de biciclişti ucişi pe drumurile din UE reprezintă un motiv serios de îngrijorare: peste 2.
000 de biciclişti au fost ucişi în 2022.
Acesta este singurul grup principal de utilizatori ai drumurilor care nu observă o scădere semnificativă a numărului de decese în ultimul deceniu, în special din cauza lipsei persistente de infrastructură adecvată şi a comportamentului nesigur al tuturor participanţilor la trafic, cum ar fi excesul de viteză, distragerea atenţiei şi conducerea sub influenţa alcoolului şi a drogurilor.
Bărbaţii au cauzat trei din patru decese rutiere (77%).
Persoanele cu vârsta de peste 65 de ani sunt expuse unui risc mai mare, deoarece au reprezentat 29 % din totalul deceselor cauzate de accidente rutiere, în timp ce reprezintă 21% din populaţie.
În mod similar, tinerii cu vârste cuprinse între 18 şi 24 de ani au reprezentat 12% din decesele cauzate de accidente rutiere, dar 7% din populaţie.
Ocupanţii autovehiculelor (şoferi şi pasageri) au reprezentat 45% din totalul deceselor, în timp ce pietonii au reprezentat 18%, utilizatorii de vehicule motorizate cu două roţi (motociclete şi mopede) 19%, iar bicicliştii 10%.
Tiparele se modifică în mod semnificativ în funcţie de vârstă.
Dintre cei cu vârsta de peste 65 de ani, pietonii reprezintă 29% din decese, iar bicicliştii 17%.
A se vedea aici cea mai recentă matrice de coliziune care detaliază principalele vehicule implicate în accidente rutiere mortale.
În zonele urbane, utilizatorii vulnerabili ai drumurilor (pietoni, biciclişti şi utilizatori de vehicule motorizate cu două roţi) reprezintă aproape 70% din totalul deceselor.
Decesele în rândul utilizatorilor drumurilor urbane se produc în mod covârşitor atunci când un accident implică autoturisme şi camioane, subliniind necesitatea de a îmbunătăţi protecţia acestor utilizatori vulnerabili ai drumurilor.
În 2018, UE şi-a stabilit un obiectiv de reducere cu 50% a deceselor cauzate de accidente rutiere şi, pentru prima dată, şi a vătămărilor grave, până în 2030.
Acest lucru a fost stabilit în Planul de acţiune strategic al Comisiei privind siguranţa rutieră şi în cadrul de politică al UE privind siguranţa rutieră 2021-2030, care a stabilit, de asemenea, planuri de siguranţă rutieră care vizează atingerea obiectivului de zero decese cauzate de accidente rutiere până în 2050.
Citiți monitorulcj.
ro și pe Google NewsCITEȘTE ȘI:Copyright 2021 monitorulcj.
ro
