China promite investiții masive în știință în 2024 ● Cum se formează găurile negre din centrul galaxiilor? ● Urme ale celei mai vechi păduri din lume au fost descoperite în AngliaCirca 52 de miliarde de dolari va investi China în domeniul științei și tehnologiei în 2024, o creștere cu 10% față de investițiile de anul trecut, a anunțat Ministrul de Finanțe al Chinei, conform planului bugetar pe anul în curs, anunță revista Nature.
Un plan care urmează să fie aprobat săptămâna viitoare.
Creșterea investițiilor în știință vine pe fondul problemelor economice cu care s-a confruntat China în ultimul an.
Însă, conform declarațiilor publice ale oficialilor de la Beijing, asta arată dedicarea guvernului față de programele științifice chineze, o prioritate pentru China, și față de implicita dezvoltare economică.
Este cea mai mare investiție în acest domeniu din ultimii cinci, iar analiștii politici citați de Nature susțin că la mijloc se află cursa pentru supremația tehnologică în care China și Statele Unite ale Americii sunt implicate.
Asta cu atât mai mult cu cât SUA a impus restricții Chinei în accesarea unor tehnologii înalte, precum cele din domeniul inteligenței artificiale și a semiconductorilor.
O altă motivație o reprezintă dezvoltarea economică, atâta vreme cât China nu a făcut niciodată un secret din faptul că dorește o orientare către dezvoltarea hi-tech.
Pe de altă parte, susțin oficialii chinezi, această creștere nu reprezintă decât o parte a investițiilor care urmează să fie făcute în domeniul științific.
Acestea pot crește până la 2,6% din produsul intern brut.
Chiar și astfel, investițiile guvernamentale reprezintă doar 11% din suma totală investită în știință și tehnologie în China, cea mai mare parte fiind oferită de companiile private.
Întrebarea aceasta a fost una care i-a pus în dificultate pe oamenii de știință, căci nimeni nu a putut oferi o explicație 100% acceptată în mediul științific.
Una dintre cele mai răspândite ipoteze susținea că astfel de găuri negre masive se formează prin contopirea galaxiilor primordiale.
O nouă descoperire, realizată prin intermediul telescopului Gemini North din Hawaii pare să confirme această ipoteză.
Este vorba despre descoperirea primului sistem binar (o galaxie cu două găuri negre masive în centru), o descoperire descrisă în revista Astrophysical Journal.
Cele două găuri negre au fost observate în centrul unei galaxii botezată B2 0402+379, și par să fie separate de doar 24 de ani lumină.
Din datele obținute până acum, B2 0402+379 este mai degrabă rezultatul contopirii unui întreg grup de galaxii.
După astfel de ciocniri, stelele negre nu se unesc inițial, ci tind să orbiteze în centrul galaxiei nou formate.
Cel puțin în teorie, energia unor astfel de găuri negre este transferată stelelor adiacente, iar pe măsură ce pierd energie, astfel de găuri negre tind să se apropie una de alta și să se unească.
În cazul unui sistem binar de tipul B2 0402+379, specialiștii susțin că ar fi nevoie de un număr uriaș de stele pentru a le încetini, însă materia din centrul galaxiei amintite a fost deja împinsă de găurile negre, ceea ce face puțin probabil ca ele să se unească vreodată.
Autorii studiului recunosc însă că nu pot prevedea deznodământul unui astfel de dans galactic.
O echipă de geologi englezi de la Universitatea Cambridge a publicat recent un studiu în Journal of the Geological Society în care anunță o descoperire de excepție.
Mai exact, urmele fosile ale celei mai vechi păduri descoperite vreodată.
Descoperirea, confirmată și de o echipă de la Universitatea din Cardiff, constă în fragmente fosile incomplete, lungi de până la doi metri, ale trunchiurilor și ramurilor unor arbori primitivi, din grupul cladoxylopsidelor.
Este vorba de plante primitive, din familia ferigilor, care au dominat milioane de ani primele ecosisteme terestre, înainte ca arbori cu trunchiul lemnos să evolueze și să le ia locul.
Analizele sedimentologice efectuate în situl cu pricina, unul aflat în sud-vestul Angliei, între Devon și Somerset, au arătat că vârsta fosilelor este una impresionantă, circa 390 de milioane de ani.
Asta o face cu cinci milioane de ani mai vechi decât cea a fosilelor similare descoperite în statul New York, SUA, vârstă estimată la „doar” 385 de milioane de ani.
Autorii studiului susțin că resturile fosile sunt urme ale unei păduri extinse, care ocupa parte din supercontinentul parțial Laurusia sau Euramerica.
Ei mai susțin că arborii din clasa cladoxylopsidelor aveau un trunchi gol, și semănau, oarecum, cu palmierii de azi, fără a fi înrudiți cu aceștia.
Descoperirea este prima de acest gen din Anglia, însă plante fosile de acest tip au fost deja identificate în vestul Europei, cu precădere în Germania lși Belgia.
Dați Follow paginii noastre de Facebook, HotNews Science, pentru a putea primi direct, în timp real, cele mai noi informații și curiozități din lumea științei!Sursa foto: profimediaimages.
ro
