Un set de artefacte paleolitice descoperit în anii `70 în vestul Ucrainei, la Korolevo, aproape de granița cu România, a fost în sfârșit datat, anunță revista Nature într-un studiu semnat de o echipă internațională de specialiști din Cehia, Ucraina, Germania, Africa de Sud și Danemarca.
Vârsta obiectelor? Undeva la 1,42 +/- 0,10 milioane de ani.
Descoperirea în sine este una de excepție, fără îndoială.
Însă problema apare atunci când este vorba de interpretarea datelor și de explicațiile oferite atât de autorii studiului, cât și de un comentariu al unei jurnaliste de știință din Elveția, Giorgia Guglielmi, în aceeași revistă Nature.
Și, spun ei, avem dovada celei mai vechi ocupații umane în Europa, prin cele mai vechi urme de acest gen, precum și cea mai veche dovadă a unei migrații a lui Homo erectus/Home ergaster spre Europa, dinspre est, mai exact pe o rută aflată la nordul Mării Negre.
Ca să întărească spusele, jurnalista elvețiană afirmă că în Europa, cele mai vechi dovezi ale prezenței umane provin din Spania și Franța, respectiv de acum 1,1 – 1,2 milioane de ani.
Cu tot respectul pentru Nature și pentru cei implicați în studiu, cu atât mai mult pentru Giorgia Guglielmi, dar informațiile sunt departe de adevăr.
În realitate, dovezi ale prezenței unor hominizi arhaici în Europa preced cu mult datele oferite de ei.
Spre exemplu, descoperiri de acest gen au fost efectuate în Europa de ani buni.
Unele care, în Peninsula Iberică (siturile Barranco León și Fuente Nueva 3) au fost datate la cca 1,3 milioane de ani, în cea italică (situl Pirro Nord) la cca.
1,5 milioane de ani, iar în sudul Franței (situl Chilhac 3) la 1,9 milioane de ani.
Cert este că dovezi ale existenței unor comunități umane care preced intervalul 1,55 de milioane de ani sunt bine documentate în Europa.
Dacă privim mai aproape, și tot la granița cu România, mai exact la descoperirile efectuate în peștera Kozarnica, din nord-vestul Bulgariei, săpăturile efectuate acolo în perioada anilor `80-`90 sub coordonarea profesorului Nikolai Sirakov, au oferit nu doar dovezi de natură litică, ci chiar un molar uman, toate datate la circa 1,4-1,6 milioane de ani.
Cât despre zona estică a Mării Negre, aceasta abundă în descoperiri care atestă prezența unor hominizi arhaici (vezi cazul faimoaselor cranii de la Dmanisi, Georgia), precum și urme ale unor locuiri repetate în intervalul 1,85-1,78 de milioane de ani.
Coroborate cu descoperirile din vestul Europei, astfel de urme trădează în mod clar tentative de colonizare a Europei care preced flagrant datele oferite de autorii studiului și de Giorgia Guglielmi.
În ordinea asta de idei, și revenind la studiul din Nature, descoperirea de la Korolevo este una extrem de importantă.
Cu atât mai mult cu cât ea, așa cum subliniază inclusiv cei ce au redactat studiul, umple un gol dintr-un uriaș puzzle.
Unul foarte puțin cunoscut, dată fiind raritatea descoperirilor de acest fel din Europa.
Dacă vorbim despre cele mai vechi urme ale locuirii umane din Europa, sau despre o primă migrație dinspre est spre vest a hominizilor arhaici, ei bine, asta este o cu totul altă poveste.
