Preşedintele Klaus Iohannis l-a primit joi, la Cotroceni, pe cancelarul Austriei, Karl Nehammer, principalul opozant al aderării depline a României la spațiul Schengen.
Întrevederea cu cancelarul federal Karl Nehammer are loc de la ora 10.
30.
De la ora 12.
00, Klaus Iohannis va participa la Congresul PPE de la București, la care sunt prezenți și cancelarul austriac și delegați ai partidului acestuia, ÖVP.
Peste 2.
000 de delegaţi din peste 40 de ţări, printre care se numără preşedintele Comisiei Europene, preşedintele Parlamentului European, şefi de state şi de guverne, preşedinţii de partide şi comisarii europeni care fac parte din familia politică a Popularilor Europeni, s-au reunit miercuri şi joi în congres la Bucureşti.
Presa austriacă a anunțat miercuri dimineață că delegații partidului lui Karl Nehammer, ÖVP, care participă la Congresul Partidului Popular European de la București, se vor opune manifestului electoral al PPE, care include și un paragraf în care va fi cerută aderarea deplină a României și Bulgariei la spațiul Schengen, „cât mai rapid”.
Energia nucleară și extinderea Schengen sunt „liniile roșii” pentru Partidul Popular Austriac (ÖVP), nota Kurier.
Însă delegația austriacă nu a mai votat împotriva manifestului electoral al Partidului Popular European care cere aderarea cât mai curând posibil a României la spațiul Schengen, a anunțat miercuri seară eurodeputatul PNL Siegfried Mureșan.
Consiliul UE a anunțat la finalul lunii decembrie că România și Bulgaria vor intra în Schengen cu frontierele aeriene și navale la 31 martie 2024.
Autoritățile de la București au încercat în negocierile din decembrie 2023 introducerea unei date concrete pentru ridicarea controalelor la frontierele terestre, însă nu au obținut decât o promisiune de negociere.
În declarația de la finalul anului, semnată de cele trei țări, anexă la comunicarea Consiliului UE, se menționează „angajamentul de a discuta în 2024 o dată pentru o posibilă ridicare a controalelor la frontierele terestre”.
Acest lucru însă este condiționat de 5 măsuri care să ducă „la o îmbunătățire semnificativă a situației migratorii în Austria”, măsuri suplimentare care nu s-au aplicat în cazul niciunei alte țări care a aderat la Schengen.
Totul depinde tot de Austria, deciziile luându-se în unanimitate.
De altfel, acest lucru este semnalat și în decizia Consiliului UE, publicată în Jurnalul Oficial al Uniunii: „Consiliul depune eforturi pentru a lua o decizie de eliminare a controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne.
Decizia respectivă se adoptă de către Consiliu hotărând în unanimitate, în conformitate cu articolul 4 alineatul (2) din Actul de aderare a Republicii Bulgaria și a României din 2005”.
Care ar putea fi data probabilă a integrării terestre, și cea mai importantă, a României în Schengen? Așa cum stau lucrurile în acest moment, cel mai probabil, ar putea fi luată la finalul acestui an, iar integrarea efectivă ar putea fi în 2025.
Acest lucru se datorează contextului electoral european al acestui an și faptului că în Austria au loc alegeri interne în toamnă, fiind puțin probabil ca poziția Vienei să se schimbe până atunci.
Austria continuă să se opună aderării depline la Schengen, iar ministrul austriac de interne, Gerhard Karner, a insistat chiar în această săptămână că trebuie mai întâi să vadă cum va decurge intrarea României și Bulgariei în Schengen cu frontierele aeriene și maritime, din 31 martie, iar abia apoi se va gândi și la următorul pas, accesul cu granițele terestre: „Orice altceva este contraproductiv”.
Prezent, luni, la reuniunea miniştrilor de interne şi de justiţie din UE, Gerhard Karner a fost întrebat de jurnalişti dacă în viitorul apropiat se va schimba ceva în poziţia Austriei în ceea ce priveşte intrarea deplină în Schengen a României şi Bulgariei, inclusiv cu graniţele terestre, transmite News.
ro.
„Am avut un dialog foarte deschis şi intens la începutul anului şi am ajuns la un compromis care va intra în vigoare la sfârşitul acestei luni, mai exact la sfârşitul lunii martie, aşa-numitul Schengen maritim şi Schengen aerian”, a spus Gerhard Kerner, referindu-se la acordul la care s-a ajuns pentru ca România şi Bulgaria să intre în Schengen cu graniţele aeriene şi maritime începând de la sfârşitul lunii martie.
În acelaşi timp, ministrul austriac de interne a sugerat că Viena nu se grăbeşte cu luarea unei decizii în ceea ce priveşte graniţele terestre, preferând să vadă cum funcţionează acest Schengen parţial şi apoi „să se mai gândească”.
Pe același subiect:
